Reforma morală susţinută de către PNL priveşte dreptul fiecărui cetăţean de a avea acces la tot ceea ce priveşte trecutul comunist al României şi la propriul trecut pe parcursul acestui regim, declarat, sâmbătă, la Predeal, preşedintele PNL, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, arătând în acelaşi timp cu un deget spre serviciile secrete.”Dau acest mesaj pentru că suntem într-o perioadă în care pentru unii valorile care nouă ni se par fundamentale, valorile şi libertăţile individului, ale cetăţeanului par să fie elemente care încep să fie desconsiderate. Există însă întotdeauna o tentaţie la nivelul unor anumite structuri de a-şi întări controlul statului asupra cetăţeanului”, a precizat liderul liberal, în faţa tinerilor din partid. În viziunea liberalilor, reforma morală are două dimensiuni - este un act de justiţie istorică, de stabilire a adevărului în legătură cu crimele şi abuzurile regimului comunist şi de reabilitare a victimelor, dar are, în acelaşi timp, un rol politic activ. „Poate de aceea nu a existat, până acum, o reală voinţă politică, în afara declaraţiilor de a duce această reformă morală până la capăt”, a spus Tăriceanu. „Comunismul a însemnat un fel de mocirlă morală şi cred că avem obligaţia să ştim, să învăţăm, pentru ca aceste lucruri să nu se mai repete” a adăugat premierul. „De o vreme încoace, temerea mea este că cei ce au fost securişti înainte de 1989 ocupă încă funcţii mult prea importante astăzi şi au influenţă informală sau formală mult prea mare asupra vieţii politice, sociale şi economice”, a comentat, la rândul său, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu. El a legat în mod explicit această reformă morală de securiştii care se mai află în serviciile de informaţii, dând exemplul fostului şef de cabinet al ultimului şef al Securităţii comuniste, colonelul Rogojanu, în prezent consilier al şefului SRI, Radu Timofte, colonel de Securitate care în momentul de faţă scrie legi pentru puternicii zilei. Preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICC), Marius Oprea, a subliniat că reforma trebuie să atingă şi domeniul serviciilor de informaţii. Ele, iată, încearcă să câştige puteri mult sporite faţă de cele pe care le-au avut, nu în ultimul rând pentru a-şi ascunde propria slăbiciune şi propriile abuzuri, a comentat Oprea. El a punctat în direcţia preşedintelui Traian Băsescu. „Preşedintele Băsescu plângea viitorul ofiţerilor de informaţii care ajung la pensie. Dumitru Tăbăcaru, general de Securitate care a instrumentat dosarul împotriva dizidentului Vasile Paraschiv are o pensie de sare peste 30 de milioane, pe când cea a lui Paraschiv este de 4, 5 milioane”, a precizat istoricul. Bogdan Olteanu a reluat tema: „Nu trebuie să ne preocupe atât soarta bătrânilor securişti şi pensiile lor, cât modul în care aceste servicii au oameni de bună calitate, care cred în valori democratice şi care lucrează pentru a ne proteja nouă drepturile şi nu pentru a ni le îngrădi”, a accentuat ministrul liberal. Marius Oprea a subliniat că actuala putere are capacitatea să îndrepte ororile comunismului, altfel România riscă foarte mult pe termen mediu şi lung. Consilierul guvernamental a vorbit în acest context despre faptul că mulţi dintre aceşti oameni au condus România o bună bucată de timp şi s-a ajuns la ceea ce el numeşte privatizarea regimului comunist, el menţionându-i pe cei ce controlau comerţul exterior al României comuniste. Tocmai aceste reţele care deţin controlul asupra unor ramuri întregi ale economiei trebuie distruse, ele sunt în continuare nocive, iată de ce reforma morală nu trebuie făcută doar de dragul lui Ticu Dumitrescu, a afirmat Marius Oprea. Istoricul a subliniat că SRI a încălcat în numeroase rânduri propria lege de funcţionare, în care se specifică că nu pot fi angajaţi ofiţeri care au făcut poliţie politică înainte de 1989. „Nu se poate gândi o reformă a clasei politice fără o reformă în întreg a societăţii. Este nevoie, acum mai mult decât oricând, la împărţirea apelor, într-un moment istoric al României, când se pregăteşte să intre în UE, să îi cunoaştem pe cei care au comis crime şi abuzuri în perioada regimului comunist. Făptaşii pot fi traşi la răspundere chiar dacă au trecut atât de mulţi ani. Nu putem generaliza vinovăţia, să spunem că PCR sau comunismul au fost de vină”, a apreciat preşedintele IICC. La rândul său, premierul Tăriceanu a declarat că acest subiect a fost foarte mult timp evitat în România, iar în loc să se găsească o soluţie tranşantă, prin care să se pună la dispoziţia publicului date referitoare la cei care au făcut poliţie politică şi care ar fi trebuit pentru o perioadă să se abţină de la acţiuni politice, în final nimeni n-a păţit nimic. Vrem să punem câteva lucruri în ordine pentru a încerca totuşi măcar la 16 ani de la căderea comunismului să reuşim o reformă morală completă a societăţii. Nu ne putem rezuma şi nu ne putem bucura de o bunăstare economică fără să ne preocupe şi această latură morală, a conchis preşedintele PNL. TNL a gândit un proiect naţional în cadrul căruia îi invită pe tinerii din toată ţăra să participe atât la un concurs de eseuri pe tema „Ce înseamnă comunismul”, dar şi la o serie de dezbateri şi cercetări de teren pentru identificarea, în fiecare judeţ, a victimelor şi torţionarilor comunişti. Câştigătorii vor primi burse în străinătate şi contracte de colaborare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICC).