Curtea Internationala de Justitie a anuntat in 24 iulie ca o noua etapa din cadrul procesului privind delimitarea maritima in Marea Neagra dintre Ucraina si Romania - pledoariile orale - se va desfasura in perioada 2-19 septembrie la Palatul Pacii de la Haga. Decizia nu va da castig de cauza uneia dintre parti, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini si longitudini) o linie unica de demarcatie a zonei de 12.000 de kilometri patrati asupra careia cele doua tari au pretentii concurente. Curtea de la Haga va putea formula decizia finala astfel incat sa evite pronuntarea referitoare la statutul Insulei Serpilor.
In cazul unei solutionari favorabile, Romania va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente in acea zona. Potrivit legislatiei internationale, fiecare stat are dreptul la o suprafata de 12 mile marine de la tarmul apei cu care se invecineaza. In mod normal, platoul continental, respectiv zona economica exclusiva, ar trebui sa se intinda pana la 200 de mile de la coasta, insa Marea Neagra avand o intindere redusa, aceste spatii se suprapun, rezultand zona de 12.000 de km patrati pe care cele doua tari o disputa.
Decizia CIJ este obligatorie
Cei 12.000 de kilometri patrati disputati nu apartin in acest moment nici Romaniei si nici Ucrainei, astfel ca nici una dintre tari nu poate poate exploata in vreun fel zona respectiva. De aceea, miza procesului de la Haga este cat din acesti 12.000 de km patrati si ce resurse aferente de hidrocarburi revin Romaniei. Decizia Curtii de la Haga este obligatorie, executorie si definitiva, nefiind necesare demersuri formale - precum promulgarea ei pe plan intern sau publicarea ei in Monitorul Oficial - pentru a intra in vigoare. In cazul in care un stat nu pune in aplicare decizia Curtii, se poate sesiza Consiliul de Securitate al ONU, iar tara respectiva se compromite pe plan international. In cei peste 60 de ani de existenta a CIJ, toate hotararile avand un obiect similar cu cazul Romania contra Ucraina privind delimitarea spatiilor maritime (platou continental si zone economice exclusive) au fost respectate. Mai mult, dintre cele 97 de hotarari pe care le-a adoptat CIJ in total, doctrina dreptului international apreciaza ca doar in trei cazuri au existat dificultati temporare de executare, in circumstante cu totul speciale.
Bucureştiul a angajat consultanţi de renume
Costurile procesului sunt impartite de partile implicate cu CIJ, intrucat aceasta plateste salariile celor 15 judecatori, costurile de organizare si traducerea documentelor. Romania plateste echipa care o reprezinta la Haga - atat membri straini (trei reputati profesori in drept international de la Universitatile din Paris, Cambridge si Oxford), cat si cei romani (agentul, doi co-agenti, consilieri si avocati), cat si costurile de redactare a documentelor. Agentul Romaniei pentru procesul de la Haga este Bogdan Aurescu, cu rang de director general in MAE roman. Bogdan Aurescu este agent pentru CIJ din 2004, de la sesizarea Curtii. A participat (incepand cu 2001 si pana la sesizarea CIJ in 2004) ca adjunct al sefului delegatiei si, respectiv, ca sef de delegatie la negocierile desfasurate pentru delimitarea spatiilor maritime cu Ucraina. Co-agenti pentru procesul de la Haga sunt Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice in MAE roman, si Calin Fabian, ambasadorul Romaniei la Haga. Agentul Ucrainei pentru procesul de la Haga este in prezent Volodimir Vasilenko, ambasador cu insarcinari speciale in MAE ucrainean. Co-agentii Ucrainei pentru procesul de la Haga sunt directorul Departamentului Juridic si Tratate din MAE ucrainean si fostul ambasador al Ucrainei la Haga. (Romanien Global News)