Totodată, Orban a precizat că PNL Bucureşti va dezbate în prima şedinţă cazul Muscă. Deputatul PNL Mona Muscă a declarat joi că i s-a părut firesc să semneze un angajament cu Securitatea pentru “siguranţa studenţilor străini şi a României”, dar a negat că ar fi dat note informative securităţii, în ciuda unui document care arată contrariul, prezentat chiar de ea, într-o conferinţă.
“N-am ezitat să semnez un angajament cu Securitatea, strict pe această problemă, adică, siguranţa studenţilor străini şi a statului român în raport cu ei. Acest lucru mi s-a părut normal pentru că atunci orice persoană din România era obligată să dea informaţii despre cetăţenii străini. Era o obligaţie a tuturor”, a explicat Mona Muscă contextul colaborării sale cu Securitatea. Deputatul a mai recunoscut că nu s-a gândit că ar fi putut refuza să semneze angajamentul respectiv. “Nu cred că în acest context (toţi cetăţenii români erau obligaţi să informeze securitatea şi miliţia despre cetăţenii străini, n.r.), un refuz al meu era normal. Nu era o colaborare prin care să-ţi pârăşti vecinul”, a spus ea.
Fostul ministru al culturii a recunoscut totuşi că a fost “pusă pe gânduri” când ofiţerul de Securitate i-a cerut să dea informaţii cu numele conspirativ “Dana”. Muscă a negat însă că a folosit vreodată acest nume şi că a semnat cu el note către poliţia politică. Deputatul PNL a prezentat apoi unica filă din dosarul său de reţea, care conţine un tabel cu materiale informative furnizate de sursa Dana. Muscă susţine că nu a dat niciodată înscrisuri şi că, cel mai probabil, pentru a-şi justifica activitatea, ofiţerul respectiv, Eugen Lăcătiş, fie a centralizat informaţiile pe care asistenta universitară de atunci le dădea, după spusele proprii doar conducătorilor instituţiei de învăţământ, fie a inclus în acel dosar caracterizările anuale, pe care, ca profesoară, era obligată să le facă fiecăruia din studenţii săi şi să le depună la Rectorat.
Mona Muscă a venit în apărarea proprie cu argumentul că în ciuda filei din dosarul de reţea, în cel de-al doilea, superiorul ofiţerului respectiv se plânge că “Dana”, nu a manifestat interes pentru munca informativă. Este motivul, a susţinut Mona Muscă, pentru care Securitatea nu a mai fost interesată destul de repede de colaborarea cu ea.
În ceea ce priveşte conţinutul informaţiilor date de Muscă, pe atunci Monica Nicoară, acestea se refereau la conflicte interconfesionale şi interetnice între studenţi. Actualul deputat susţine că ar fi dezamorsat pe atunci câteva conflicte, mai precis trei, între arabi şi iranieni sau între greci şi ciprioţi şi o chestiune legată de un student cu probleme emoţionale. “Mi s-a spus că toţi profesorii dădeau informaţii de genul acesta”, a spus Muscă, care a susţinut că studenţii veneau la ea să o informeze de aceste tensiuni, nu invers.
“A fost o chestiune la care eu n-am participat direct”, a răspuns deputatul unei întrebări din partea presei legată de repercursiunile pe care păreau că le au acţiunile sale. “A fost o chestiune banală, o angajare profesională a mea”, a explicat apoi de ce nu a recunoscut mai înainte aceste evenimente.
Muscă a mai povestit cum, când a venit la Bucureşti prin anii 80, un alt ofiţer a încercat să o racoleze, dar a refuzat pe loc. În plus, Muscă susţine că tot atunci era prietenă bună cu soţia lui Alexandru Bârlădeanu, un disident din interior al lui Ceauşescu, şi că i se pare nefiresc că nu a fost urmărită şi atunci, mai ales că a ajutat-o pe aceasta să ascundă câteva lucruri. (NewsIn)