Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Editorial
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Remember
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7785 lei
1 USD = 4.3069 lei


Număr accesări
Astăzi:
5415
De la 07 Ianuarie 2003
72457700

Păunescu nu poate fi asemuit cu Eminescu

  • 18 August 2013, 23:00
Este regretabilă moartea poetului Adrian Păunescu. Fără îndoială că el şi-a asigurat deja un loc onorabil în istoria literaturii româneşti dar şi a culturii naţionale. Opera sa literară, în timp se va aşeza valoric acolo unde se cuvine iar personalitatea complexă a poetului va genera multe scrieri din partea istoricilor şi a biografilor.
Însă m-a uimit să aud în aceste zile, când poetul era deja aşezat în sicriu, că el poate fi asemuit lui Eminescu, că opera sa nu este cu nimic mai prejos decât întreaga creaţie eminesciană. Iar aceste aprecieri au venit din partea unor nulităţi umane, politicieni de doi bani şi culturnici ce-şi duc viaţa într-un deplin anonimat creativ, dar care în aceste zile au invadat posturile de televiziune pentru a se „remarca” public prin declaraţii care mai de care mai inepte şi lipsite de etalonul valoric al credibilităţii şi cunoaşterii.
Păunescu este un geniu al literaturii române iar opera sa poate sta la fel de respectată ca şi cele ale clasicilor noştri Coşbuc, Arghezi, Goga sau contemporanului Nichita Stănescu. Dar sub nici un chip nu-i putem aşeza opera la acelaşi nivel cu cea eminesciană. Şi mă explic de ce.
Eminescu a cântat în versurilor sale iubirea la cele mai înalte cote artistice şpi emoţionale. Versurile sale sunt simple dar extrem de profunde în sensibilitatea lor. Apoi avem poezia filozofică, acea poezie care ne luminează asupra sensului existenţei noastre, care ne extrage din neamul universal secretul cosmogonic al spiritului şi materiei, dând întâietate spiritului.
Patriotismul din poezia eminesciană este unul liric şi extrem de emoţional, care străpunge inima şi generează lacrimi de durere pentru soarta neamului românesc care de-a lungul existenţei noastre istorice nu ne-a fost prielnică de fiecare dată. Publicistica lui Eminescu este una tăioasă la adresa politicienilor şi fără rabat de la realităţile existente, ceea ce pare să-i fi adus şi moartea prematură.
Opera păunesciană este cu totul altfel construită. În primul rând că n-are profunzime filozofică, ci doar lustruieşte filozofia pe la exterior, fără să-i pătrundă în măruntaie. Patriotismul său este mai mult închinat sistemului social în care s-a născut şi format ca om de cultură. Nu este un patriotism peren şi independent de forma de guvernare. Poezia lirică se bazează pe aspectul speculativ al sentimentelor de filiaţie: mamă, tacă, bunici, fii cu toţi nostalgicii după pierderea celor dragi. În ce priveşte publicistica, aceasta a fost una de curte faţă de conducători deşi, trebuie să recunoaştem, cu unele accente critice disimulate abil prin versificaţii cu sensuri multiple.
Puneţi în oglindă aceste opinii ale mele despre Eminescu şi Păunescu şi spuneţi-mi dacă greşesc atunci când afirm că Eminescu nu poate fi egalat în titanica sa operă lăsată moştenire acestui popor. Mai trebuie să avem în vedere că Eminescu a murit, sau a fost omorât, în puterea creaţiei iar Păunescu ne-a părăsit spre senectute. Opera eminesciană generează înţelepciune, cea păunesciană inteligenţă, contrat vârstei lor.
8.11.2010

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Horoscop
Cu Mutu… în lumea fotbalului
Tochitura de la Talida
Tupeu de funcţionar public
Misterul celor două sinucideri ale angajaţilor poştei din Dorohoi
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă