Grupul a transmis invitatia si catre presa bucuresteana si asteapta doritori s aparticipe alaturi de ei la aceasta manifestare de suflet. Totodata, un student basarabean aflat la studii in tara, Dan Nicu, ne impartaseste din opinia sa despre coezieunea romanilor de pe ambele maluri ale Prutului.
În acest articol vom vorbi despre coeziunea dintre oameni. O coeziune care, timp de două secole, a fost prejudiciată de vitregiile istoriei. Si care, acum capătă sanse să se refacă. Cum anume? Prin "pansarea" rănilor deschise, adică trecerea cât mai frecventă a granitei de pe Prut.
Din păcate, în România încă mai predomină o serie de stereotipuri legate de Republica Moldova. De la "pe străzile voastre circulă tancurile?" la "voi aveti lumină?" nu e o distantă prea mare. Pentru multi dintre românii din tară Basarabia este încă prea putin cunoscută. Ei n-au fost niciodată acolo. Chiar dacă multi dintre ei cunosc cu ochii închisi străzile Barcelonei sau ale Parisului.
La fel ca în lumea medievală, când necunoasterea suprafetei întregii planete îi făcea pe bunii crestini din Europa să presupună că noile continente sunt populate cu monstri zoo- si antropomorfi, putinii români care merg, din an în Paste, în Moldova, sunt foarte surprinsi să vadă inscriptii în româneste, să audă lumea pe stradă vorbind în română. Mai au românii din dreapta Prutului un nărav: întotdeauna accentuează diferenta dintre un mal si celălalt. Replica: "Nu vin la voi pentru că..." e simptomatică. Acest la voi se aplică în cazul ungurilor, bulgarilor... dar si în cazul românilor din stânga Prutului. La voi înseamnă că Republica Moldova e o tară străină României. Înseamnă că se si doreste ca ea să rămână asa în continuare.
Între tigările ieftine, vinul bun, "limba moldovenească", Voronin, impresiile pe care le au românii din dreapta Prutului despre confratii lor de peste râpă variază foarte mult. Unii îi tratează pe basarabeni cu milă. Altii, cu îngăduintă. Altii se tot oftică de fiecare dată când cineva aduce vorba la cei "de dincolo". Foarte putini, însă, preferă să rupă cercul vicios si să înceapă să cunoască în mod real Republica Moldova.
Si nu e greu deloc, să stiti! În loc să asculti impresiile unora, de ce să nu mergi la gara Filaret, unde ai microbuze care te duc la Chisinău în 7-8 ore cu preturi destul de acceptabile, să petreci un anumit timp în oras si (e de preferat) în afara lui, vizitând si alte locuri din Basarabia, si să te întorci înapoi când vei dori tu? De ce să te bazezi la nesfârsit pe părerile altora, când poti să ti-o faci pe a ta proprie?
Românii din tară trebuie să meargă în Basarabia nu ca simpli turisti străini. Asta pentru că Basarabia nu e o tară străină de România. Ei trebuie să constientizeze că mergând peste Prut efectuează, în mod simbolic, un act de reîntoarcere la unitatea pierdută a poporului, de cicatrizare a rănilor provocate pe parcursul secolului XX de către fortele ostile integritătii teritoriale a natiunii române. Numai prin cunoasterea situatiei din Basarabia, prin cunoasterea reciprocă dintre oameni se va putea cândva reface ceea ce s-a pierdut în 1940.
Pe 1 decembrie, cu totii la Chisinău pentru ziua natională a românilor.
(Dan Nicu, este student basarabean in anul III la SNSPA)
Romanian Global News
