Pentru ca fondul forestier să fie regenerat în urma defrişărilor (mai mult sau mai puţin legale) pe raza judeţului nostru angajaţii Direcţiei Silvice lucrează cu spor, în zonele unde au fost efectuate tăieri masive fiind plantaţi puieţi. Timpul anul acesta a fost foarte capricios, împăduririle fiind mult întârzâiate din cauza timpului foarte rece. Dar chiar şi aşa pădurarii nu au timp foarte mult la dispoziţie, diferenţele de temperaturi fiind foarte mari, căldura din ultimele zile grăbind înmugurirea puieţilor, moment în care plantările se opresc. Pentru a fi sigur că treaba este bine făcută directorul Direcţiei Silvice, Mihai Axinte a hotărât să facă ieri o vizită în judeţ într-o pădure, în unul din locurile unde iarna aceasta s-a defrişat o bucată de teren, pentru regenerarea fondului fiind necesare plantări. Pădurea de află pe raza localităţii Cristeşi, pe o suprafaţă de teren de 0,3 hectare fiind tăiaţi toţi arborii, pentru că ajunseseră la vârsta maturităţii de tăiere, adică 35 ani. Sub supravegherea pădurarului în acea zonă în jur de 30 de bărbaţi plantau puieţi, fiind angajaţi ai unei firme care are contract cu Direcţia Silvică. Mihai
Axinte s-a declarat mulţumit în majoritatea cazurilor, dar pentru a demonstra că scaunul de director, aşa şubred cum este, nu l-a făcut să uite ce înseamnă să fii pădurar, a pus mâna pe o cazma şi a dat sfaturi şi a explicat celor care săpau gropile pentru plantarea viitorilor copaci. Acesta a declarat că este mai important şi mai nobil să plantezi decât să tai. Mai uşor este să tai decât să plantezi. Pentru a defrişa un hectar de pădure îţi trebuie o zi şi o noapte. Dar pentru a aştepta ca să crească un copac îţi trebuie şi o sută de ani. Acum noi umplem golurile care s-au creat iarna aceasta, prin tăierea copacilor aflaţi la maturitate, dar mai ales noi vrem să înnobilăm aceste zone, de exemplu aici fiind tăiat plop iar noi plantăm gorun. Trebuie să facem aceasta, chiar dacă este costisitor, pentru împădurirea unui hectar de pădure fiind necesare 20 de milioane de lei vechi, a menţionat Mihai Axinte. Marea majoritate din cei 1.500 de puieţi plantaţi în acea zonă sunt de gorun, urmând paltin frasin şi cireş. (Dănuţ ROTARIU)