Postul, în contextul credinţei noastre creştine, îşi are originea în Rai, într-o poruncă a lui Dumnezeu. Întrucât nu a postit, omul a fost izgonit din Rai, aşa cum spune Sfântul Vasile cel Mare. George Andrieşescu, preot paroh la Biserica "Pacea", a menţionat că postul este o faptă de virtute, un exerciţiu de înfrânare a voinţei, o formă de pocăinţă, un mijloc de mântuire, o formă de pocăinţă, un mijloc de mântuire. Astăzi, pentru anumiţi creştini, postul se rezumă doar la a nu consuma anumite alimente. Şi aceasta este o parte ca atare a Postului, dar Dumnezeu pune mai mult pe accent pe trăirile lăuntrice şi pe faptele noastre exterioare. Postul nu este altceva decât un curs, lecţie, trăire duhovnicească, de pregătire la întâlnirea cu Dumnezeu. Postul ne urcă pe o treaptă şi asta presupune să nu ne mai întoarcem înapoi. Printre altele, această perioadă are şi dimensiunea înfrânării. Sunt oameni care mărturisesc că au postit, dar că au adăugat trupurilor lor, în timpul postului, câteva kilograme. Postul înseamnă înfrânare de la excese alimentare, înfrânarea limbii, a minţii, a poftelor trupeşti. Biserica nu spune să-i aducem pe credincioşi într-o stare de subnutriţie. Există o normalitate în toate. Sunt oameni care vor să ţină post, dar din motive medicale, nu pot. Se ştie clar că, până la şapte ani, copii sunt scutiţi de post. "Cum fiecare dintre noi are un medic de familie, tot aşa fiecare credincios trebuie să aibă un duhovnic. Tot Sfinţii Părinţi spun în ce situaţii se acordă dezlegări pentru anumite afecţiuni, boli. Sunt situaţii ştiute, percepute de Biserică la care s-a dat rezolvare", a spus preotul paroh. Rânduit pentru curăţenia sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie şi împărtăşire cu Sfintele Taine, Postul Paştelui închipuie postul celor 40 de zile ale Mântuitorului. (Petronela MELENCIUC)