Munca la negru, deşi aduce un venit lunar, are numeroase efecte negative asupra celui care acceptă această formă de muncă. Neîncheierea unui contract individual de muncă atrage după sine imposibilitatea de a beneficia de o serie de drepturi prevăzute de Legea pensiilor. Pentru a veni în sprijinul celor care acceptă această formă de muncă, Roxana Gavril, responsabil birou relaţii mass-media din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), a menţionat unele din drepturile pierdute de aceştia. Perioada lucrată la negru nu constituie vechime în muncă. Astfel, la atingerea limitei de vârstă, persoana în cauză nu îndeplineşte condiţia de vechime pentru a beneficia de pensie. În caz de îmbolnăvire, persoana încadrată fără forme legale nu beneficiază de concediu medical plătit şi după caz, de pensie de boală sau handicap. În caz de deces al salariatului membrii familiei nu beneficiază de pensie de urmaş care se acordă până la vârsta de 18 ani a minorului aflata în întreţinere, iar în cazul în care acesta urmează în cursuri universitare, până la vârsta de 25 de ani. "În plan economic, fenomenul muncii la negru este însoţit şi de alte abateri de la prevederile legii, cum ar fi evaziunea fiscală, rularea unor valuri neînregistrate în evidenţa contabilă, sustragerea de la supravegherea şi controlul organelor abilitate să asigure protecţia consumatorilor şi bunul mers al activităţii economice" a spus Roxana Gavril. Prin folosirea de către angajator a persoanelor fără forme legale, acesta se eschivează şi de la respectarea prevederilor Legii protecţiei muncii. Pentru persoanele care lucrează fără forme legale, nu există nici un fel de protecţie, nici în caz de îmbolnăvire profesională. În schimb, nu trebuie trecute cu vederea anunţurile prezente în mass-media de angajare prin care se oferă "marea cu sarea", iar după o aşa zisă perioadă de probă, de două trei luni, te trezeşti că nu corespunzi. Şi în acea perioadă angajatul munceşte cot la cot cu ceilalţi salariaţi, fără nici un contract de muncă pe perioadă determinată. "Am stat la un anumit angajator trei luni, am făcut ce mi s-a cerut. După trei luni mi-a închis uşa în nas pentru că nu corespundeam cerinţelor. Bineînţeles că la salar nu am luat mai mult de 1.000.000 lei şi nici nu am avut un act încheiat cu acesta", este părerea unui fost salariat la negru. În aceste cazuri nici inspectorii din cadrul ITM nu pot face mai nimic, pentru că se obişnuieşte ca angajatorul să nu recunoască încălcarea nomelor legale. Controalele încearcă să instituie o disciplină în domeniul relaţiilor de muncă dintre angajaţi şi angajatori să fie corect echilibrate. Angajatul este privat, în momentul în care acceptă forma de muncă la negru, de drepturi fundamentale conferite de lege. (Petronela MELENCIUC)