Cīnd discutăm despre acest fenomen, trebuie să facem diferenţa īntre şpaga oferită bugetarului de rīnd, cel din spitale, şcoli sau din administraţia centrală şi locală, şi şpaga oferită la nivel īnalt. Īn primul caz, este vorba despre sume de bani mici sau medii, fie acordate benevol de cetăţeni drept recunoştinţă pentru serviciile prestate, fie pretinse de către cei aflaţi īn slujba cetăţeanului pentru a-şi onora sau īncălca obligaţiile de serviciu.
Luate individual, sumele nu sīnt foarte mari, īnsumate īnsă, ajung la cifre respectabile. Astfel, conform unor studii recente, numai īn spitale cuantumul anual al plăţilor informale se ridică la 360-500 de milioane de euro.
Īn ceea ce priveşte şpaga la nivel īnalt, aici nu mai discutăm despre sume de bani mici sau medii, ci despre sute de mii sau chiar milioane de euro plătite funcţionarilor publici aflaţi īn poziţii-cheie, funcţionari care, la rīndul lor, au dat şpagă pentru a ajunge īn poziţiile respective. Anual, statul cumpără bunuri şi servicii echivalente cu 10% din PIB (sau 12 miliarde de euro), iar anchetele realizate de jurnalişti au dezvăluit faptul că nivelul comisionului plătit de companii pentru a obţine contracte cu statul este de 10-30% din valoarea contractelor. Prin urmare, putem uşor să ne imaginam că sumele īncasate ilegal de funcţionarii publici de rang īnalt trec de un miliard de euro īn fiecare an, această cifră fiind una foarte conservatoare.
Care sīnt motivaţiile şpăgii? De obicei, micul şpăgar invocă salariul mic drept justificare pentru atenţiile pe care le cere sau le primeşte benevol īn schimbul serviciilor prestate, īn timp ce, la nivel īnalt, lucrurile stau complet diferit, īn sensul că cei care ajung acolo cotizează la partid sume mari de bani şi, odată instalaţi pe poziţiile respective, se grăbesc să-şi recupereze cīt mai rapid investiţia, ştiut fiind faptul că, īn momentul īn care partidul aflat la putere pierde alegerile, există mari şanse ca ei să fie schimbaţi din funcţie. Īn mod evident, şpaga, īn particular, şi corupţia, īn general, au o influenţă semnificativă asupra dezvoltării economice a unei ţări, accentuīnd decalajul dintre creşterea economică efectivă şi cea potenţială.
Īn Romānia, economia neagră, nefiscalizată a ajuns să reprezinte īntre 25% şi 34% din PIB, iar prin sustragerea contribuabililor de la plata taxelor şi a impozitelor, bugetul de stat este păgubit anual cu cel puţin 8-9 miliarde de euro, sumă echivalentă cu īntreg deficitul bugetar īnregistrat anul trecut.
Acordarea contractelor publice pe bază de comision elimină competiţia pe piaţă, determinīnd un cost total mai mare şi o calitate mai scăzută a lucrărilor publice efectuate de către companii. De asemenea, corupţia are efecte negative şi asupra investiţiilor străine ce companie serioasă investeşte īntr-o ţară cu un sistem judiciar corupt, unde trebuie să cotizezi pentru a-ţi cīştiga dreptatea la tribunal?
Pe de altă parte, lupta īmpotriva corupţiei bate pasul pe loc. Campaniile de tipul Nu da Şpagă! derulate īn ultimii ani de către autorităţi au generat rezultate mediocre, iar la nivel īnalt, bătălia pentru funcţii rămīne īn continuare acerbă, semn că este īncă profitabil să fii la putere.
Concluzie pīnă cīnd nu vom vedea politicieni şi oameni de afaceri cu greutate judecaţi şi condamnaţi pentru acte de corupţie, nu vom observa nici o reducere a numărului celor care vor acorda sau vor pretinde sume de bani drept şpagă.
Agenţia de ştiri HotNews