Cu câteva zile în urmă, un personaj bine cunoscut prin Truşeşti ne spunea pe tonul său caracteristic, hâtru, că prin pădurile din preajma comunei un ţap nefericit ar fi ajuns pe masa unor persoane importante. În condiţii destul de dubioase, fără urme vizibile pentru amatori. Pentru că persoanele care au beneficiat de ţapul transformat în delicatesă sunt figuri destul de cunoscute şi care au oarecare putere publică, informatorul şi-a rezervat completarea poveştii pentru un viitor mai apropiat sau nu. Unele sesizări invidioase s-au făcut chiar după masacrarea ţapului, fără nici un rezultat. Aşa că sursa noastră aşteaptă să se termine degustarea pastramei. Ghiftuiţi bine, poate că pretenţioşii gurmanzi se vor deda la laude şi bârfe
vânătoreşti. Abia atunci sursa invidioasă crede că poate ieşi pe piaţă cu picanteriile istorioarei, fără să fie deconspirat. L-am întrebat pe directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi ce ştie despre această poveste. Nu am auzit nimic, deocamdată. Dar eu ştiam că acolo nu sunt nici ţapi nici cerbi. Aceştia pot fi întâlniţi doar prin Dealurile Siretului şi Ibăneşti, până la Oroftiana. Dacă este adevărat, atunci probabil că ţapul cu pricina era rănit. O fi luat-o razna şi a ajuns până acolo, a declarat Vasile Dabija, şeful vânătorilor şi pescarilor din judeţ. El a mai spus că în perioada iernii nu prea sunt probleme cu asigurarea pazei. Pentru că orice urmă este uşor detectabilă. Cu toate acestea, Dabija a spus că în unele comune locuitorii şi-au specializat câinii în hăituirea vânatului. Pentru că nu au altceva mai bun de făcut. Se practică braconajul cu câinii. Oamenii îşi educă câinii să vâneze iepuri. Dar au fost situaţii când s-au vânat şi mistreţi cu ajutorul câinilor, susţine Dabija. Acesta are la ora de faţă două mari preocupări. Terminarea campaniei de capturare a iepurilor vii. În felul acesta, 250 de urecheaţi vor pleca spre Italia. Fără alte restricţii. Cea de a doua grijă a lui Dabija este supravegherea sanitar veterinară a sălbăticiunilor. Monitorizează păsările migratoare, în vederea depistării celor infectate cu virusul N1H5 (gripa aviară). El crede că nu vom avea astfel de infecţii la Botoşani, pentru că mai este puţin până când puţinele păsări migratoare vor pleca spre sud. Dabija îşi mai concentrează atenţia şi asupra posibilităţii apariţiei bolii numită encefalită spongiformă la cerbi. Aceasta este un fel de boală a vacii nebune, care se manifestă şi la încornoraţii pădurilor. Mai ales că aceasta se poate transmite de la animalele domestice la cele sălbatice. (Marian MOROŞAN)
