Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Sănătate
Administraţie
Social
Horoscop
Umor
Mondene
Comentarii
Mediu
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
12570
De la 07 Ianuarie 2003
122872637

Un document asupra căruia vi se cere să vă pronunţaţi

  • 6 April 2008, 23:00
Un grup de europarlamentari şi parlamentari de la PDL, PNL, PRM, PC şi PSD au fost printre iniţiatorii unei liste de demersuri pe care se angajează să le pună în practică pentru progresul comunităţilor româneşti de peste hotare. Aceştia, împreună cu Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, lansează tuturor demnitarilor români, dar şi formatorilor de opinie să subscrie documentului de mai jos anunţând aceasta la e-mail [email protected] sau telefon 0723259290.

LISTA DEMERSURILOR IMEDIATE PENTRU COMUNITĂŢILE ROMÂNEŞTI AUTOHTONE DE PESTE HOTARE

Demnitarii români semnatari ai acestui document, în acord cu legislaţia română, cu legislaţia internaţională, cu înţelegerile bilaterale şi cu legislaţia proprie a fiecărui stat vizat, ne angajăm să întreprindem de urgenţă următoarele acţiuni care privesc comunităţile româneşti istoriceşte constituite dincolo de frontierele României:
PREAMBUL
În prezentul document facem referire doar la acele comunităţi româneşti de peste hotare care sunt autohtone în spaţiul pe care îl locuiesc.
Acţiunile concrete enunţate mai jos nu trebuie interpretate ca fiind îndreptate împotriva statelor în care trăiesc respectivele comunităţi româneşti. Aceste acţiuni sunt menite să întărească democraţia în respectivele state, să fie premise ale întăririi prieteniei dintre acele state şi România, să pună în practică normele instituţiilor internaţionale, a legislaţiei respectivelor state, a acordurilor bilaterale şi a altor acorduri la care sunt parte.
România a făcut la rândul său obiectul a numeroase condiţionări şi sesizări din partea altor state privind minorităţile. Demersurile acelor state nu au afectat relaţiile lor cu România ci le-au întărit şi pus pe o bază sinceră. Statul român a reuşit să devină un model privind soluţiile aplicate minorităţilor naţionale de pe teritoriul său. Este firesc ca România, ambasadele sale, diplomaţii săi, fiecare reprezentant al ei în instituţii internaţionale, orice demnitar român să acţioneze urgent şi ferm prin orice mijloc permis de legislaţia internaţională pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor de peste hotare.

ACŢIUNI CONCRETE:
a) SERBIA
I.
În zilele imediat următoare vom aduce Serbiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Belgrad că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:
1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Belgrad şi a Consiliului pentru Minorităţi Naţionale că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum a solicitat Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (Vlahe) –organism oficial legal constituit şi finanţat de statul sârb.
2.Punerea în aplicare a articolului 13 al legii sârbe a minorităţilor naţionale prin aducerea la cunoştinţă de către directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din localităţile dintre Morava şi Timoc în care românii/vlasii sunt în procentul prevăzut de articolul 11 al legii respective. Asigurarea de urgenţă a posibilităţii de studiu al limbii române în şcolile din Slatina de Bor, Brestovaţ şi Ranovaţ fiindcă aici părinţii au solicitat acest lucru deja de 3 ani prin cereri adresate ministerului învăţământului din Belgrad.
3.Aplicarea alineatului 6 al articolului 13 din legea sârbă a minorităţilor prin consultarea de către minister, inspectorate şcolare şi şcoli a consiliilor minorităţilor naţionale în privinţa elaborării planurilor de învăţământ destinat învăţării limbii materne şi elementelor de cultură naţională.
4.Respectarea propriei legislaţii privind cultele religioase şi anularea documentelor Ministerului Cultelor şi a autorităţilor locale din Svilainaţ-Ciupria (şi a altora similare) prin care condiţionau acordarea dreptului de a ridica biserică română de avizul ierarhilor bisericii sârbe.
5.Introducerea expresă a Episcopiei Ortodoxe Române de Vârşeţ printre bisericile recunoscute în Serbia cu aplicarea în consecinţă a prevederilor legale privind salarizarea şi studiul religiei în limba română în şcoli.
6.Recunoaşterea oficială de către ministerul învăţământului de la Belgrad şi inspectoratele şcolare sârbe a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română conform art 14 din legea invocată mai sus.
7.Accesul la presă în limba română în zona dintre Morava şi Timoc conform art 17 din legea sârbă a minorităţilor naţionale.
8.Retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Serbia.
II.
Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună la dosarul de preaderare a Serbiei la UE a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb. Fără îndeplinirea acestor condiţii sau fără angajamente ferme că aceste condiţii vor fi puse în aplicare cu o atentă monitorizare, România nu poate fi de acord cu accesul Serbiei în UE.
III.
Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună ca amendamente la viitoarea rezoluţie a Consiliul Europei pe tema drepturilor românilor din Serbia (documentul 11528 APCE) a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb.
IV.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

b) UCRAINA
I.
Vom informa Kievul că orice acord dat de România pentru o eventuală aderare a Ucrainei la instituţii euro-atlantice va fi condiţionat de aplicarea de către aceasta a legislaţiei şi acordurilor asumate privind minoritatea română şi după consultarea organizaţiilor comunităţii româneşti din această ţară în privinţa măsurilor legale şi administrative ce se impun în acest sens în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi în special în regiunea Odesa unde sunt nesemnificative posibilităţile de conservare şi dezvoltare a identităţii naţionale a comunităţii româneşti. Este necesară retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Ucraina.
II.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice aceste măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului ucrainean la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

c) BULGARIA
I.
În zilele imediat următoare vom aduce Bulgariei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Sofia că aşteptăm luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:
1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Sofia că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum au solicitat în mod public organizaţiile româneşti din Bulgaria care reprezintă cele peste 30 de localităţi în care trăiesc români în jurul Vidinului şi a altor câtorva zeci de pe malul Dunării.
2.Introducerea în orarul şcolilor din aceste localităţi a unor cursuri de cultivare a limbii materne. Este de netolerat ca studiul limbii materne să se facă doar sâmbăta şi duminica, de regulă în case particulare şi doar sporadic în spaţiul public al şcolii şi fără finanţare de la statul bulgar. Este aberant să existe liceu român la Sofia fără ca să existe posibilitatea cultivării limbii române în grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziu. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din Bulgaria.
3.Respectarea legislaţiei bulgare privind presa în limba minorităţilor în cazul minorităţii române.
II.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului bulgar la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

c) UNGARIA
În zilele imediat următoare vom aduce Ungariei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Budapesta că aşteptăm luarea unor măsuri de retrocedare către comunitatea românească în drept a patrimoniului lăsat prin testament de Emanuil Gojdu.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice această problemă la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

d) ALBANIA
I.
În zilele imediat următoare vom aduce Albaniei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Tirana că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/aromâne de pe teritoriul său:
1.Anunţuri făcute de directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române sau a dialectului aromân cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române sau al dialectului aromân pentru cadrele didactice de etnie română/aromână din localităţile precizate de asociaţiile culturale aromâne din Albania. Nu se poate continua ca limba maternă pentru această comunitate să fie cultivată doar prin burse în România sau prin cursuri în case particulare cum este cazul în Diviaka. Este necesară retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii aromâne din Albania.
2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.
II.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/aromânească de pe teritoriul statului albanez la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

e) CROAŢIA
I.
În zilele imediat următoare vom aduce Croaţiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Zagreb că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/istroromâne de pe teritoriul său:
1.Măsuri pentru salvarea de la dispariţie a dialectului istroromân (idiom aflat pe lista UNESCO a idiomurilor pe cale de dispariţie) prin cultivarea lui în şcolile din Jeiani şi Şuşnieviţa. Croaţia şi-ar face astfel o datorie de onoare faţă de patrimoniul cultural mondial, un gest de suflet faţă de România şi o datorie faţă cetăţenii săi aparţinând minorităţii istroromâne/rumere/vlahe.
2.Asigurarea cultivării limbii materne române pentru comunitatea română/băiaşă/valahă.
II.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/băiaşă/valahă şi istroromână de pe teritoriul statului croat la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

f) MACEDONIA
I.
În zilele imediat următoare vom aduce Macedoniei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Skopje că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la consolidarea măsurilor vizând drepturile comunităţii române/ aromâne/ meglenoromâne/ vlahe de pe teritoriul său şi aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână. Retrocedarea către comunităţile respective a proprietăţilor care au aparţinut statului român sau comunităţilor pentru care statul român a susţinut din sec XIX până după mijlocul sec XX şcoli şi licee în Macedonia.
II.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească/aromână/meglenoromână de pe teritoriul statului macedonean la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

g) GRECIA
I.
În zilele imediat următoare vom aduce Greciei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Atena că aşteptăm luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române/aromâne/vlahe de pe teritoriul său:
1.Este nejustificată rezerva Greciei de a acorda zecilor de asociaţii aromâne a posibilităţii de a-şi cultiva limba maternă. Grecia acordă acestora doar dreptul de a dansa în limba lor. În România, urmaşilor comunităţii aromâne venite din Grecia prin 1926 li se asigură în şcolile de stat după o programă oficială posibilitatea păstrării dialectului propriu şi a elementelor proprii de cultură. Ar fi necesare şi în Grecia astfel de măsuri şi anunţuri făcute de directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii materne sau a dialectului aromân/meglenoromân cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, în vara acestui an sunt necesare cursuri de abilitare în scris-cititul limbii materne sau al dialectului aromân pentru cadrele didactice de etnie română/aromână/meglenoromână din localităţile precizate de asociaţiile culturale aromâne din Grecia.
2.Aplicarea Recomandării 1333 a APCE privind limba şi cultura aromână.
3.Retrocedarea către comunităţile respective a proprietăţilor care au aparţinut statului român sau comunităţilor pentru care statul român a susţinut din sec XIX până după mijlocul sec XX şcoli şi licee în Grecia.
II.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea română/aromână/meglenoromână de pe teritoriul statului grec la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

h) REPUBLICA MOLDOVA
I.
Chemăm oficialităţile Republicii Moldova să renunţe la orice rezerve şi suspiciuni faţă de România fiindcă suntem în mod evident nu doar vecini şi prieteni ci suntem incontestabil şi fraţi. Dacă este cineva în care RM poate avea încredere, aceea este România.
Asigurăm poporul Republicii Moldova că îi vom sta alături mereu şi că o eventuală integrare culturală, politică mai articulată între cele două maluri ale Prutului va fi doar una dorită de el, în condiţiile în care ar dori-o şi în forma pe care ar dori-o.
Susţinem ferm unitatea RM şi integritatea sa teritorială.
Faţă de Transnistria este evident că avem interese fiindcă acolo cea mai importantă populaţie (chiar după ultimul recensământ organizat de autorităţile smirnoviste) este cea română. Dacă guvernul de la Chişinău va agrea ideea, vom solicita ca prin România să nu fie permisă trecerea niciunei persoane sau mărfi care să nu aibă documente emise de Chişinău şi să interzicem comerţul cu firme neînregistrate la Chişinău. Să determinăm astfel persoanele şi firmele de dincolo de Nistru şi din Tighina să intre sub jurisdicţia legală a Chişinăului.
Vom sesiza la toate instanţele europene şi internaţionale faptul că mii de elevi şi cadre didactice de etnie română sunt nevoiţi să facă naveta traversând Nistrul şi trecând zilnic de două ori prin autoimpuse ,,vămi,, pentru a putea învăţa în limba română. Este cazul câtorva şcoli şi licee care au fost interzise de regimul de la Tiraspol şi care funcţionează acum exilate în clădiri din dreapta Nistrului. Vom sesiza şi calvarul la care sunt supuşi agricultorii care nu au acces la pământurile lor de dincolo de câte o linie trasată de grăniceri nelegitimi.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema drepturilor la identitate naţională a românilor din raioanele de est ale RM şi problema trupelor ruseşti a căror evacuare a fost cerută de Chişinău la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

i) ACŢIUNI GENERALE PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PESTE HOTARE
I.
Susţinem modificarea de îndată a Legii cetăţeniei de către Parlamentul României prin introducerea următorului text:
,,La cerere se acordă gratuit şi fără nici o altă condiţie cetăţenia română oricărui etnic român sau vorbitor al unui dialect al limbii române indiferent de statul din care provine. Dovada apartenenţei la etnia română sau la o comunitate vorbitoare a unui dialect al limbii române se face prin documente emise de autorităţi ale administraţiei statului respectiv sau de biserici ale comunităţilor româneşti sau de şcoli în care se studiază limba română sau dialecte ale limbii române ca limbă maternă sau de organizaţii culturale ale acestor comunităţi recunoscute de statul român.,, Nimic mai firesc decât ca ţara mamă să ţină uşa deschisă pentru fiii ei. Cel mai înalt oficial al UE a spus la chiar tribuna Parlamentului Român că singură România îşi elaborează legea cetăţeniei după cum doreşte. Argument în plus este că România are deja un deficit de braţe de muncă.
II.
Vom face de urgenţă demersuri pentru a obţine acordul UE de a renunţa la regimul de vize pentru statele vecine dar şi pentru cele din Balcani, în special pentru cele în care există comunităţi româneşti. Vom fi fermi în cererea noastră fiind gata să creştem în acelaşi timp măsurile de securitate la frontiera UE.
Până la ridicarea regimului de vize vom face demersuri de simplificare a acordării vizelor pentru toţi etnicii români sau vorbitori ai unui dialect al limbii române. Acestora viza să le fie acordată gratuit, pe o perioadă cât mai lungă de timp. Dovada apartenenţei la etnia română sau la o comunitate vorbitoare a unui dialect al limbii române să se facă prin documente emise de autorităţi ale administraţiei statului respectiv sau de biserici ale comunităţilor româneşti sau de şcoli în care se studiază limba română sau dialecte ale limbii române ca limbă maternă sau de organizaţii culturale ale acestor comunităţi recunoscute de statul român. Vom face demersuri ca acestora să li se acorde viza la chiar punctul de frontieră.
III.
Vom face demersuri pentru recunoaşterea oficială de către ministerele învăţământului şi inspectoratele şcolare din statele de reşedinţă a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română şi alţi cursanţi de etnie română. Prin aceste protocoale se vor recunoaşte în mod reciproc şi în România astfel de documente obţinute în acele state.
IV.
Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, alte organisme, institute, societăţi care au atribuţii asemănătoare vor face demersuri şi aloca resurse pentru introducerea în grilele societăţilor de televiziune prin cablu din localităţile statelor în care există comunităţi româneşti a unor posturi de televiziune româneşti. Asigurarea fondurilor pentru abonarea instituţiilor şi asociaţiilor românilor de peste hotare la publicaţii româneşti din România, carte şcolară şi material didactic, pentru susţinerea publicaţiilor românilor de peste hotare.
V.
Pentru o reală integrare culturală şi pentru cunoaşterea în România a realităţilor din comunităţile româneşti de peste hotare este necesară introducerea (chiar subvenţionată) în grilele societăţilor de cablu tv din România a posturilor de limbă română (sau cu emisiuni în limba română) din ţările în care trăiesc comunităţi româneşti şi abonarea cel puţin a tuturor bibliotecilor judeţene la publicaţiile româneşti de peste hotare.
VI.
Vom pleda pentru introducerea ca o regulă de protocol a întâlnirilor externe bilaterale atât la nivel central cât şi la nivel local a prezenţei şi a unui reprezentant al comunităţii românilor în delegaţia din statul în care există o asemenea comunitate, atât în cazul când delegaţia străină cere să fie primită, cât şi în cazul când oficiali străini dintr-un stat cu comunităţi româneşti vor primi o delegaţie din România.

PRECIZĂRI FINALE
Repetăm că aceste demersuri la care ne angajăm să procedăm nu sunt îndreptate împotriva unor state ci vin în sprijinul acestora şi al comunităţilor româneşti de peste hotare, în acord cu legislaţia română, cu legislaţia respectivelor state şi normelor internaţionale la care au subscris. Ceea ce nouă ni s-a cerut este firesc să cerem şi noi altora. Pentru chiar rezolvarea unor asemenea lucruri s-a născut diplomaţia, ambasadele, instituţiile internaţionale.
Declarăm că a veni în apărarea drepturilor conaţionalilor noştri şi a cere aplicarea legislaţiei internaţionale în domeniu nu poate fi niciodată şi niciunde un demers inoportun.
Urmează lista celor care susţin cele de mai sus:


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Comentariul comentariilor (XCII)
(Ioan Rotundu)
Conţac numără zilele cât protopopul Leonte va mai sta în funcţie
Acum, indianul o dezmembrează bucată cu bucată
Ţiganii vor bani, dar pe seama proiectelor întocmite de alţii
Ne-am făcut-o cu mânuţa noastră!
Ioan Rotundu
Locuinţele sociale de la Indagro vor fi gata până de Paşte
Prefectul este pe cale de a rezolva o problemă extrem de spinoasă
Primăria Botoşani plusează bani pentru ONG-uri
Barieră birocratică şi în calea monumentelor de for public
Ucrainenii îndeamnă autorităţile botoşănene să stea cu ochii pe Prut
Ghinionul i-a jucat festa
Proteste copilăreşti anti NATO şi la Botoşani
Suspiciunea de botulism a căzut
s-a revenit la cea de toxiinfecţie alimentară obişnuită
Noul director al DADR lasă agricultura în seama lui Dumnezeu
A XII- a ediţie „Light & Sound”
Blondele Delia Matache şi Cristina Rus au dansat împreună
Garda de Mediu a făcut bilanţul amenzilor
Când românii vor fi fericiţi
Horoscop
Program TELE’M Botoşani, luni, 7 aprilie
Cazul cetăţeanului român Crulic Claudiu Daniel decedat în Polonia
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog