Citind cele 10 ironii mi-am dat seama că autorul este departe de stilul pamfletar, de farmecul ironic al satirei sociale dar mai ales am realizat că omul habar nu are despre istoria ţării sale în general şi de cea a judeţului Botoşani în special.
Atrag atenţia autorului că specia literară numită pamflet ironizează defectele evidente ale celui vizat şi nu inventezi tu autor defecte ca apoi să le ironizezi.
Articolul nu este semnat, aşa că mă adresez autorului anonim prin a-i face cunoscute anumite aspecte de cultură generală, aducând fiecărei ironii din cele 10 puncte câte o precizare care atestă cu totul altă realitate.
1. Pentru că e cel mai sărac judeţ, dar şi judeţul cu cei mai săraci vecini, Botoşaniul a fost supranumit O oază de săraci într-o mare de sărăcie;
1. Cel mai sărac judeţ din ţară este Covasana urmat de Mehedinţi iar în acest clasament al PIB-ului pe anul 2013 judeţul Botoşani ocupând locul 34 din 42 de unităţi administrative. Vecinii sunt şi mai bogaţi. Iaşi ocupă locul 7 iar Suceava locul 17.Unde este defectul cu sărăcia?
2. Sunt conştienţi că eticheta de botoşănean e o insultă, dar se laudă că au fost slugile bucovinenilor;
2. Botoşănenii sunt foarte mândri să-şi recunoască originea şi de ce n-ar face-o când a dat ţării primii 4 oameni de cultură şi ştiinţă din istoria României. Eminescu, Iorga, Luchian şi Enescu. Botoşănenii, în existenţa lor istorică, n-au fost niciodată slugile bucovinenilor care, într-adevăr au fost slugile austriecilor. Dar graniţa cu austriecii s-a oprit pe Siret, judeţul Botoşani rămânând Principatului Moldovei. Chestie de cunoştinţe generale de istorie.
3. În Evul Mediu pe aici intrau tătarii, ciuma şi foametea;
3. Tătarii, care porneau din Crimeea, atacau Moldova de la Nistru şi până spre Prut, rar trecând apa Prutului să prade până la Botoşani. Apoi, târgul Botoşani şi judeţul, n-a fost afectat niciodată de ciumă cât despre foamete noi am fost grânarul Europei iar regii francezi aveau la masă numai pâine din grâul de la Botoşani.
4. Au fost puşi la graniţă ca să fie înrobiţi de popoarele migratoare, nu ca să ne apere de popoarele migratoare;
4. Judeţul Botoşani n-a fost niciodată judeţ de graniţă până în anul 1812 când Basarabia a fost cedată Rusiei. Cultura materială de pe raza judeţului Botoşani atestă o civilizaţie de acum 7000 de ani, vasele de ceramică de tip Cucuteni şi mai vechi au impresionat marile muzee ale lumii. Populaţia judeţului este peste 95% de origine pur românească, deci nu s-a corcit cu popoarele migratoare aşa cum s-a întâmplat în Ţara Românească cu cumanii şi bulgarii iar în Ardeal cu ungurii şi nemţii..
5. Din cauza Botoşaniului, mulţi moldoveni pretind că sunt ţigani;
5. Orice moldovean s-ar simţi mândru să declare că este botoşănean pentru că o statistică ne arată că 2/3 din valorile umane culturale şi ştiinţifice le-a dat ţării Moldova iar din acest total al Moldovei 2/3 le-a dat judeţul Botoşani, Ironie nereuşită din cauza ignoranţei asupra culturii româneşti.
6. În Botoşani nimeni n-ar pune mâna pe un portofel căzut pe stradă, dar nu pentru că botoşănenii ar fi cinstiţi, ci pentru că sunt puturoşi;
6. Este o ironie forţată, deci nereuşită. În primul rând că rata criminalităţii la Botoşani este mult sub media pe ţară. Apoi, puturoşennia nu este o caracteristică specifică botoşăneanului. Dimpotrivă, italienii, spaniolii, nemţii şi mai nou danezii preferă forţă de muncă din judeţul Botoşani.
7. E judeţul care a cerut ca ajutorul social să fie trecut în Constituţie;
7. Fals, nu judeţul Botoşani are rata cea mai mare a şomajului. Nici măcar în primele 10 nu apăream. Dar se acceptă ironia pentru că avem suficienţi botoşăneni care sunt asistaţi social.
8. Stema judeţului are un rac, care simbolizează nivelul de înapoiere al locuitorilor, şi o coasă, pentru că e pe primul loc în lume la mortalitate infantilă;
8. Racul este un crustaceu care trăieşte în cele mai curate ape. El îi informează pe privitori că apele judeţului Botoşani nu sunt poluate. Coasa o folosim doar când descoperim pseudopamfletari, că la mortalitatea infantilă stăm al dracului de prost, suntem pe la coada clasamentului, adică cu valori mici.
9. Toţi au auzit de oraşul Flămânzi, dar puţini ştiu că tot în județul Botoșani se află și oraşele Nemâncaţi, Înfometaţi, Malnutriţi şi Subnutriţi;
9. Dacă ironia ar fi fost adresată judeţelor din sudul ţării, stăpânite de baronii PSD-ului, poate că ar fi prins. Dar pusă pe seama botoşănenilor stârneşte râsul prin ignoranţa autorului. Flămânzenii chiar sunt oameni gospodari şi au fost cei mai periculoşi pentru regimul comunist, Securitatea lui Ceauşescu având tot timpul de furcă cu ei.
10. Aici s-au născut Iorga, Eminescu, Enescu, dar botoşănenii ar fi preferat să se nască ceva comestibil.
10. Iarăşi o ironie nereuşită. A se naşte într-un judeţ valori umane nu este o defecţiune socială care să devină subiect de pamflet.