Ieri, la sala Mediatecii „Luceafărul” din Botoşani, spaţiu unde a avut loc vernisajul unei expoziţii de pictură naivă, evenimentul a fost continuat de un altul. Este vorba de Simpozionul „Orientări în cercetarea etnografică actuală”, având ca organizator tot instituţia culturală reprezentată de către prof. Ion Ilie, respectiv Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani. Sufletul acestui simpozion a fost prof. Margareta Mihalachi, referent etnografic în cadrul CJCPCT.
Moderatorul lucrărilor a fost Florin Filip, reprezentant al Ministerului Culturii, semn că evenimentul a fost considerat de rang naţional şi i s-a acordat importanţa cuvenită. Pe lângă pasionaţii de etnografie din Botoşani, precum Vasile Ungureanu din Tudora, Maria Zoiţanu din Mihai Viteaz – Ungureni, şi ea o pasionată a tradiţiilor populare autohtone din zona Ungurenilor, o prezenţă notabilă a fost cea a Elvirei Romaniuc, directorul Muzeului din Gura Humorului, o devotată şi îndrăgostită cercetătoare a tradiţiilor etnografice autentice bucovinene.
Dealtfel, directoarea Romaniuc a prezentat un set de fotografii care surprind în imagini fragmente din zestrea etnografică ce constituie averea de aur a Bucovinei, fotografii realizate de către fotografii veniţi din străinătate să descopere aceste comori bucovinene şi să le facă cunoscute lumii întregi.
În cadrul simpozionului, punctul forte şi care a lăsat în audienţă adânci stări emoţionale a fost filmul realizat sub coordonarea referentului etnograf botoşănean, prof. Margareta Mihalachi, prin care s-a prezentat starea actuală a lăcaşului monahal cunoscut drept Mănăstirea Coşula. Impresionată de prăbuşirea dezolantă, dar totodată elegantă, a bisericii ctitorită pe la 1537, a clădirii arhondaricului, cercetătoarea etnografă Mihalachi şi-a dorit să imortalizeze prin imagini dezastrul în care se află monumentul istoric, ce se constituie într-o dovadă încă vie a creştinismului la Est de Carpaţi, pentru a trage un semnal de alarmă către autorităţile statului.
Filmul este ca un strigăt creştinesc şi disperat ieşit din adâncul istoriei, o rugă de salvare către cei care mai simt şi trăiesc creştineşte. Nu se poate ca, văzând acest film, autorităţile culturale ale statului să nu se simtă obligate să intervină pentru salvarea monumentului, făcând-o măcar din respect pentru memoria istorică a locului.
Filmul nu este numai un semnal de alarmă către autorităţi, dar va rămâne ca o dovadă documentară pentru generaţiile viitoare, o mărturie perenă a unei fragment din istoria contemporană nouă. De apreciat comentariul care însoţeşte filmul, realizat de prof, istoric Ionel Bejenaru, dar şi sensibilitatea sufletească a operatorilor de film a fraţilor Dumitru şi Mircea Brehuescu.
Nu pot să nu remarc talentul real de cercetător etnograf al prof. Margareta Mihalachi, iniţiatoarea şi coordonatoarea realizării filmului, lucru certificat şi de către prof.dr. etnograf Angela Paveliuc – Olaru, prezentă, de asemenea, la lucrările simpozionului. (Ioan Rotundu)