Schitul este aşezat sub o buză de deal ce face parte din şaua deluroasă din partea de sud-vest a judeţului cunoscută sub denumirea de Dealul Mare, fiind de altfel şi cea mai mare altitudine din judeţ, cu puţin peste 500 m.
Tăierile de arbori au ajuns până în vârful pantei la poalele căreia se află aşezământul monahal. Doar o perdea transparentă de arbori a scăpat cu viaţă de d ujbele muncitorilor forestieri şi aceasta la rugăminţile părintelui stareţ Isidor. Dacă se va tăia şi această subţire perdea, atunci schitul va rămâne într-un peisaj pustiu, deprimant şi lipsit mde farmecul pe care îl dau pădurea ce-l înconjoară.
De ce aceste tăieri fără raţiune, acest masacru al arborilor ce nu par să fie seculari? Am încercat să aflu dar n-am reuşit. Nu renunţ să aflu adevărul pentru că acest masacru al pădurilor noastre l-am observat şi pe raza comunei Copălău, în locul numit „La Ţiganca”unde pădurea a fost rasă pe o suprafaţă de mai multe hectare, parcă la concurenţă cu tăierile din jurul schitului de pe raza comunei Frumuşica.
Trebuie ştiut din capul locului că zona păduroasă cuprinsă între comunele Tudora, Vorona, Cristeşti, Co0şula, Copălău, Flămânzi, Frumuşica pe raza judeţului Botoşani şi Deleni, Hârlău, Lespezi pe raza judeţului Iaşi, Sireţel şi Dolhasca Suceava este declarată arie naturală protejată sub denumirea de „Dealul Mare – Hârlău” şi are o suprafaţă de peste 210 kmp.
Instituirea regimului
regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanţă comunitară „Dealul Mare - Hârlău” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În aceste condiţii de protecţie europeană tăierile se fac mai abitir decât în trupurile de pădure din interiorul judeţului, încă neprotejate. Cum este posibil aşa ceva? Voi încerca să aflu.
Partea veselă aflată la schit de la părintele stareţ Isidor este că actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, socialista Doina Federovici, a promis că va amenaja o cale de acces spre schit pe raza judeţului nostru cu plecare din zona oraşului Flămânzi.
De3spre „Drum,ul Credinţei” cum a fost numită această cale de acces în vreme când preşedintele CJH era Constantin Conţac (2007 – 2008) s-au lăudat că-l va realiza Mihai Ţâbuleac în mandatul 2008 – 2012. A cheltuit vreo n90 mii lei pe realizarea unui proiect care nu a prins viaţă niciodată.
A venit rândul preşedintelui CJ Florin Ţurcanu care l-a asigurat pe părinte că el va duce la bun sfârşit ce-a promis Ţâbuleac. Nici el nu s-a ţinut de promisiune.
Preşedintele Costică Macaleţi (2016 – 2020) n-a făcut nicio promisiune. A fost prea ocupat cu femeile, băuturile şi ţigările fine ca să-şi piardă vremea şi cu „Drumul Credinţei”.
Având în vedere realizările sale în calitate de preşedinte al CJ de până acuma, s-ar putea ca visul de 30 de ani al părintelui Isidor să se împlinească. Să-i ajute Dumnezeu Doinei Federovici să se ţină de promisiune!
Iar eu voi încerca să elucidez cine a orchestrat şi beneficiază de pe urma acestei campanii de masacrare a pădurilor din judeţ, inclusiv cele protejate prin lege.
Ioan Mamaische
