Mihai Chirica a fost iniţial primar PSD de Iaşi. Din momentul în care dosarele penale au dat năvală peste el iar ministrul Justiţiei era unul după altul din partea PNL, Chirica a părăsit PSD-ul şi a trecut la PNL, în speranţa că va fi la adăpost de faptele penale de care era suspectat că le-a comis.
Iată un inventar al dosarelor sale:
1. Dosarul „pensionarilor din Primărie” (abuz în serviciu, 2025) în curs de anchetă.
Acuzaţii principale:
Chirica este acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi menţinut în funcţie aproximativ 26-30 de persoane care depăşiseră vârsta de pensionare, astfel încât acestea ar fi cumulau pensia cu salariul ilegal. Prejudiciul este estimat la 8 milioane lei.
2. Dosarul privind concesionarea terenului „Veranda / Sărărie” (DIICOT, 2021) în care are statut de cercetat / inculpat.
Acuzaţii principale:
Mircea Chirica este acuzat de omisiunea sesizării organelor de urmărire penală, adică ar fi ştiut despre fapte ilegale legate de concesionarea unui teren din patrimoniul Primăriei, dar nu a sesizat organele judiciare.
Dosarul este instrumentat de DIICOT Iaşi şi include membri ai mediului privat (avocaţi, notari, investitori) şi funcţionari publici.
În acest dosar, unii dintre cei urmăriţi penal au fost cercetaţi pentru infracţiuni precum constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, fals în înscrisuri şi abuz în serviciu. Chirica nu este acuzat direct de toate aceste fapte, dar ar fi avut cunoştinţă de ele şi nu ar fi sesizat procurorii.
3. Dosarul „Skoda” (abuz în serviciu, 2017–prescris)
Proces încetat / faptele s-au prescris.
Acuzaţii principale:
Chirica a fost în calitate de inculpat pentru abuz în serviciu legat de achiziţia unor maşini (marca Skoda) pentru Poliţia Locală din Iaşi în perioada când a fost viceprimar.
Dosarul a fost soluţionat prin prescrierea răspunderii penale, ceea ce înseamnă că justiţia nu a pronunţat o condamnare pe fond.
4. Dosar privind construcţia ilegală a unui imobil (DNA / urbanism, 2022)
Anchetat de DNA, plasat sub control judiciar pentru o perioadă.
Acuzaţii principale:
Chirica a fost pus sub control judiciar în 2022 în urma unei anchete privind posibilă fraudă intelectuală în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu în legătură cu eliberarea unor documente pentru construirea/întabularea unui imobil într-un mod ilegal.
Alături de el au fost anchetaţi şi alţi angajaţi din Primărie.
Acest dosar este distinct de cel de la DIICOT şi a vizat proceduri urbanistice.
În 2025 există în presă cel puţin patru dosare penale asociate numelui lui Mihai Chirica, unele fiind în stadiu de anchetă, altele de cercetare penală sau trimise în judecată.
Este lesne de înţeles de ce primarul Chirica ia apărarea magistraţilor corupţi. Ca deja beneficiar al prescripţiei într-unul din dosare, Chirica speră să fie şi celelalte soluţionate la fel şi cu ministrul PSD Radu Marinescu, că şi el este „băiat de-a Vrânceoaie!.
Un alt lider PNL ieşean, deputatul Alexandru Muraru, a declarat vineri, la RFI, că fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în mandatul căruia au fost făcute ultimele modificări la legile justiţiei, în 2022, nu poate fi învinuit pentru ceea ce fac magistraţii în sistemul judiciar.
Omul are dreptate. Predoiu este cel care a desfiinţat SIIJ care, după îndepărtarea Codruţei Koveşi din fruntea DNA, a adunat peste 2 mii de reclamaţii la adresa magistraţilor, reclamaţii puse la dosar fără nicio cercetare. În locul SIIJ, Predoiu a inventat o secţie specială în cadrul Parchetului General care din 2022 n-a mai descoperit niciun magistrat corupt.
Peste 500 de judecători şi procurori români au denunţat ceea ce ei numesc abuzuri sistemice în sistemul de justiţie din una dintre cele mai corupte ţări ale Uniunii Europene, ceea ce l-a determinat pe preşedintele Nicuşor Dan să îi cheme la consultări.
Lista este deschisă de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, care acum conduce Parchetul European. Printre semnatari se află şi 33 de judecători ai Curţii de Apel Bucureşti.
Această reacţie a magistraţilor de a recunoaşte public că sistemul judiciar românesc este capturat de politicienii ce formează statul mafiot i-a speriat de moarte pe cei precum Chirica şi Alexandru Muraru.
Luna decembrie la români a devenit luna curăţeniei instituţiilor statului de lepra corupţiei. Din nefericire pentru noi, corupţia, precum lepra, se cuibăreşte perioade lungi de timp şi iese la iveală când vigilenţa societăţii scade.
Este îmbucurător faptul că acest cor de peste 500 de magistraţi vor să apere independenţa justiţiei de presiunile grupărilor mafiote din interiorul clasei politice dar am recunoscut pe listă şi nume de magistraţi corupţi care din oportunism s-au rarefiat prin grupare, fie pentru a-şi ascunde nelegiuirile comise, fie pentru a compromite această nobilă mişcare a profesioniştilor.
Rămâne de văzut!




