Festivalul caşului n-a sucombat, încă

Suntem un judeţ al festivalurilor. Imaginaţia noastră, dublată de tradiţiile culturale ale acestui spaţiu geografic, este energia care ne propulsează spre astfel de activităţi, unele grandioase, altele de mai mică amploare. Festivalurile se nasc pentru a muri. Efemeritatea lor rezidă din nestatornicia şi inconsecvenţa cu care noi tratăm aceste sărbători publice. Cazul Festivalului usturoiului de la Copălău va rămâne, pentru judeţ, un astfel de reper cultural. Un reper ce nu ne aduce cinste, pentru că acest festival s-a născut din nimic, s-a ridicat la rang de glorie internaţională, ca apoi să moară într-un mod ruşinos. Vina aparţine multora dintre instituţiile şi personalităţile publice ale judeţului, dar cea morală rămâne ca o pată pe personalitatea actorului Mihai Malaimare, care s-a înhămat la jugul culturii botoşănene fără a-şi evalua corect forţele şi fără a-şi cunoaşte bine partenerii de drum. Un alt festival a văzut lumina zilei anul trecut, la nici zece kilometri de Copălău. Este vorba de Festivalul caşului de la Frumuşica. Potrivit declaraţiei primăriţei comunei Frumuşica, Cornelia Vamanu, „Festivalul s-a născut inspirându-mă din cel al usturoiului, de la Copălău, dar şi a unui festival de la Hârlău”.
Anul trecut, fiind la prima ediţie, festivalul a fost de mică amploare. Abia s-au adunat trei, patru sute de curioşi, mai mult străini decât localnici şi vreo cinci oieri ce şi-au etalat brânza, caşul proaspăt, urda, zerul pentru sărbuşcă, jintiţa şi ce-au considerat ei că merită să vadă omul de rând. N-a lipsit nici renumita „ţuică de Rădeni”. Cei mai fericiţi au fost copiii, care au gustat din caşul verde fără oprelişte şi fără bani.
Anul acesta, la ediţia a II-a, cu experienţa dobândită anul trecut, primăriţa Vamanu crede că evenimentul va fi mult mai amplu. Comuna are în jurul a şase, şapte mii de oi şi vreo 20 de stâni. „Dacă jumătate dintre oieri vor onora cu prezenţa festivalul, va fi bine” – crede edilul şef la comunei. Poate vor veni şi oieri de mai departe. De vor veni, vor fi primiţi cu drag şi după toate regulile ospeţiei.
Festivalul va avea loc în 3 iunie, de Lăsata secului sau începutul postului apostolilor Petru şi Pavel. Vor fi invitate personalităţile judeţului, dar se aşteaptă şi o anume afluenţă a locuitorilor comunelor din preajmă precum Flămânzi, Copălău, Prăjeni, Deleni şi chiar Hârlău din judeţul Iaşi. Festivalul va fi „condimentat” şi cu spectacole de muzică populară. Nu va lipsi nici de această dat㠄ţuica de Rădeni”.
Ca botoşăneni, îndrăgostiţi de astfel de evenimente culturale, cu siguranţă că vom onora cu prezenţa noastră sărbătoarea anunţată. Că nu se ştie ce aduce viitorul, iar festivalurile se nasc pentru a muri. (Ioan Rotundu)