Reportajul intitulat Usturoi de Copălău s-a difuzat pe TV SOMAX, inclusiv astăzi la ora 10.000. Dar în reportaj n-au putut fi cuprinse şi o serie de aspecte de ordin economic şi social pentru că ele nu puteau fi filmate, ci doar desprinse din dialogul cu localnicii, În primul rând trebuie evidenţiat faptul că usturoiul este pentru cei din Copălău leguma care le asigură nu numai existenţa dar şi prosperitatea.
Deşi cei intervievaţi n-au putut aprecia cu o oarecare exactitate cantitatea de usturoi care se recoltează anual de pe terenurile cultivate (foto 2), este cert că această cantitate depăşeşte cu uşurinţă 400 de tone. Este cantitatea apreciată în raport de suprafaţa cultivată, suprafaţă care trece şi ea binişor de 60 ha.
Numai că o astfel de cantitate nu este uşor de valorificat prin vânzarea cu cununa sau cu kilogramul. Se simte nevoia unei valorificări în sistem en-gross, adică apariţia unui achizitor care să preia de la producători cantităţile cultivate şi să le vândă mai departe consumatorilor, în special producătorilor din industria cărnii. Numai că nici un întreprinzător local n-a avut până acuma curajul de a se angaja într-o astfel de afacere, neavând puterea financiară necesară.
Înaiunte de decembrie 1989, întreaga producţie locală de usturoi era preluată de către cooperaţia de consum şi vândură producătorilor din industria alimentară. Din păcate, nu numai pentru cultivatorii de usturoi din Copălău ci şi pentru ţăranii din întreg judeţul, cooperaţia de consum s-.a prăbuşit economic iar un alt sistem de achiziţii de produse agroalimentare de la ţărani n-nu s-a născut.
Aşa că producătorii de usturoi îşi vând producţia cu cununa sau kilogramul, expunându-şi marfa la poartă. Puţini dintre ei îndrăznesc să meargă pe pieţele din Botoşani, pentru că aici au a da piept cu samsarii, ce îi oblihă să le vând producţia cu bun preţ mult subevaluat. Mai mult, angajaţii Urban Serv, care fac legea în piaţă, le pun fel de fel de piedici, cerându-le documente de care ţăranii nici n-au auzit. Interesant este că samsarilor nu le sun t necesare aceste documente, numai producătorilor adevăraţi au nevoie de aşa ceva.
Din această cauză şi suprafeţele cultivate cu usturoi s-au redus mult, ele scăzând sub 100 ha anual. Apoi, în anii anteriori usturoiul de Copălău a fost aprig concurat de importurile de usturoi din Spania şi Rusia, mult mai ieftin dar şi mai puţin sănătos. Între timp românii au descoperit că usturoiul de Copălău nu numai că dă aromă şi iuţeală mâncării, dar dar este şi sănătos, soiul nefiind modificat genetic precum soiurile imprtate. Întoarcerea consumatorilor cu faţa spre usturoiul de Copălău i-a încurajat pe localnici ca pentru la anul să cultive suprafeţe mai mari, folosind ca sămânţă usturoiul autohton.. Mai ales că sămânţa de usturoi rusesc şi spaniol nu s-a acomodat cu pământul din Copăîlău, dând producţii slabe.
Cultivatorii de usturoi recunosc că leguma le asigură un câştig frumuşel şi o oarecare prosperitate dar nu sunt sprijiniţi cu nimic din partea primăriei locale. Cum spunea cultivatorul Mânzat, primarul actual nu.i sprijină nici măcar cu sfatruri. Cultura de usturoi este pentru comuna Copălău o forţă financiară, anual intrând în comună peste 40 miliarde de lei vechi, bani care în cea mai mare parte sunt destinaţi consumului Indirect, acest consum aduce venituri şi la bugetul local.
Iată un motiv puternic pentru primarul Ceaplinschi să-şi îndrepte atenţia către cultivatorii de usturoi şi să le acorde sprijin, măcar cu sfaturi dacă nu se pricepe şi la altceva mai concret.
De la nivel de judeţ nu s-a deranjat nimeni să-şi manifeste curiozitatea de a afla cum se poate valoirifica usturoiul în condiţii mai avantajoase pentzru cultivatorii locali. Nimeni de la Direcţia Agricolă sau Consultanţa Agricolă nu s-a arătat prin comună pentru a vedea la faţa locului ce potenţial economic reprezintă pentru comuna Copălău şi judeţul Botoşani cultura de usturoi. Aşa că ţăranii se descurcă fiecare cum poate. Păcat! Pentru că usturoiul de Copălău a devenit un brand şi pentru judeţul Botoşani, nu numai pentru comună.
Localnicii spun că Festivalul usturoiului a fost un mijloc publicitar extrem de eficient. Numai că de vreo patru ani acest festival nu s-a mai organizat. Nici nu mai are cine să-l organizeze. Cei din primăria Copălău (foto 1) n-au priceperea necesară şi puterea organizatorică. Ar fi necesară implicarea celor de la Direcţia de Cultură Botoşani. Numai că ei sunt atât de politizaţi, că nu mai au timp şi pentru astfel de activităţi.
Judeţul nostru are un potenţial economic, în special agricol, destul de puternic. Numai că acest potenţial nu este pus în valoare pentru că organismele judeţene de resort nu sunt implicate în a-l sprijini. Toată această funcţionărime care se plimbî pe culoarele instituţiilor sunt preocupate de câştiguri personale şi nu le pasă de problemele economiei locale şi rezolvarea lor.
Iar politicienii noştri bravează cu declaraţii politice prin sediul de partid şi nu se implică în niciun fel, fie la putere sau în opoziţie.
Ioan Rotundu