După 1990 de la un an la latul cultura de legume s-a tot restrâns. Ultimul preşedinte de CAP, Andronache, a asistat cum averea fostului CAP este distrusă şi furată bucată cu bucată de către cei care au muncit s-o adune sau de către şmecheri, având grijă să-şi ia şi el partea. Vestita grădină de legume aşezată pe malul apei râului Sitna a dispărut. Doar ici şi acolo câte un îndrăgostit de această cultură a continuat să mai pună primăvara răsaduri şi să adune recolta pentru a o vinde pe piaţa Botoşanilor.
Din momentul în care importurile de legume au pătruns şi în pieţele din Botoşani, la preţuri mult mai mici decât ale grădinarilor noştri, legumicultura de la Stăuceni a rămas o frumoasă amintire pentru bătrânii satului. A mai rămas doar un legumicultor, de sămânţă cum se spune în popor, care se încăpăţinează să păstreze tradiţia de odinioară. La cei 60 de ani ai săi, Dumitru Volentiru nu se dă învins de vârstă şi se încăpăţinează să cultive legume.
Aşa cum singur o spune, a renunţat la cultura tradiţională .şi s-a adaptat celei moderne. Are solarii pe care iarna le încălzeşte şi cultivă salată, ceapă, ridiche dar îşi asigură şi răsadul pentru primăvară, când iese cu cultura la grădina vecină cu celebrul iaz din localitate. Volentiru nu cultivă legume să se îmbogăţească. Nici n-ar avea cum, pentru că la nivelul actualelor impozite impuse de Guvernul Ponta nu-i mai dă mâna să munceşti pe brânci din primăvară până toamna şi să ducă banii de pe recoltă la casieria primăriei.
Volentiru face legumicultură din pasiune şi din nevoia de a munci ca nu cumva trupul să i se înmoaie şi să cedeze în faţa bătrâneţilor. Sâmbătă, 8 februarie, l-am găsit într-unul din solarele amenajate în grădina casei pregătind pământul pentru cultura răsadului. Solarul, în suprafaţă de vreo 200 m.p., este încălzit pe sub pământ printr-un sistem de ţevi prin care circulă apa înfierbântată la o sobă iar pe foc pune ciocleji. Cazanul în care se înfierbântă apa este controlat de un sistem de termostate şi niciodată apa nu depăşeşte temperatura optimă de încălzit stratul de pământ în care s-a
pus sămânţa de răsad. Într-un solar alătura, ceva mai mare, adică peste 300 m.p. salata verde era la stadiul de recoltare. Alături ceapa verde se apropia şi ea de momentul recoltării.
Volentiru a recunoscut că foloseşte sămânţă hibrid, adusă din străinătate. Altfel n-ar putea rezista cu legumele pe piaţă. Numai că, susţine el, le hrăneşte numai cu mraniţă şi nu introduce în pământ substanţe chimice care să le forţeze creşterea. Feciorul său este student în anul V la o facultate de profil agricol în Irlanda. După ce va absolvi facultatea se va întoarce la Stăuceni pentru a organiza o cultură legumicolă competitivă cu cea din Occident.
Până atunci l-a mai ajutat cu câteva sfaturi pe care Volentiru le aplică cu sfinţenie. Sunt secretele sale. De exemplu, în locul substanţelor chimice care forţează creşterea, stropeşte pământul cu o soluţie de substanţe biologice în amestec cu miere de albine. Plantele cresc vioaie şi sănătoase şi ce este mai important îşi păstrează aromele şi gustul natural, cel pe care-l cunoaştem din copilărie.
Fost muncitor în industria socialistă din Botoşani, fost viceprimarul de comună vreme de două mandate, Volentiru este acum un legumicultor înrăit. Aşa cum spuneam, legumicultura practicată nu l-a îmbogăţit dar nici nu se plânge de sărăcie. Dacă are a se plânge de ceva este lipsa condiţiilor prin care să-şi valorifice producţia. Pe piaţa din Botoşani n-a avut acces la mese pentru că mita care trebuie dată celor de la piaţă şi Urban Serv este prea mare. Sunt samsari care au închiriate câte cinci-şase mese şi care fac legea în piaţă. Cu ceva timp în urmă a dat unui samsar 100 de căpăţâni de salată să le vândă la 1 buc, lui rămânându-i 0,30 lei de bucată. Samsarul i-a vândut salata la 1,50 lei bucata şi a câştigat 0,80 lei la bucată, faţă de 0,70 cât i-a revenit lui ca producător.
Nu numai Volentiru se plânge că nu are acces pe pieţele din Botoşani din cauza samsarilor. Toţi producătorii din jurul Botoşanilor sunt în aceeaşi situaţie. Mafia din pieţe este atât de bine organizată că nu poate fi învinsă. Proaspătul primar de Botoşani, Ovidiu Portariuc, a făcut valuri prin pieţe până ce a fost inclus la tain. De atunci nu l-a mai auzit nimeni să fie interesat de ce se întâmplă în pieţe.
Despre modul în care Volentiru continuă tradiţia legumicolă la Stăuceni sunt multe de povestit. Cine va dori, va putea urmări, sâmbătă 15 februarie, pe TeleM Botoşani, în cadrul emisiunii Dinamica economiei, reportajul realizat. Acelaşi reportaj va putea fi vizualizat şi luni, 17 februarie, pe acest site.
Instituţia Parlamentului nu funcţionează la standarde europene 
