A băgat din nou spaima printre angajaţii Poştei Botoşani

Despre forţele malefice cu care Maria Marin a condus ani la rând Poşta Botoşani, despre stilul său dictatorial şi discreţionar soldat cu peste cinci sinucideri în rândul salariaţilor, noi am scris în repetate rânduri. Schimbată de la şefia Poştei, angajaţii au ieşit din strarea de prostraţie în care-oi băgase Marin şi au început să povestească grozăviile trăite sub conducerea acesteia. Ţi se face părul măciucă ascultându-i. De exemplu, o angajată de la oficiul Truşeşti, după ce a fost terorizată la telefon de Marin, peste noapte i-au căzut părul şi sprâncenele, după care s-a sinucis.
Numai bine ce salariaţii au descoperit că se poate lucra şi omeneşte, fără stres şi fără teama de a fi sunat de Marin şi terfelit în fel şi chip, că liniştea lor a fost din nou tulburată. Compania de Poştă Română a scos la concurs un post de director operaţional judeţean. Trecută din funcţia de director pe cea de inspector şef, Marin a simţit că-i rosul să revină la şefie. Aşa că a dat o raită printre angajaţii Poştei şi i-a ameninţat că revine şefă aşa că nu mai trebuie să asculte de noul director Mihai Ştefan. Aflând ce vrea Marin, toţi angajaţii, inclusiv liderii de sindicat, au intervenit la directorul Ştefan să oprească revenirea acesteia la şefie. Numai că postul de director a fost scos la examen de către Compania Naţională de Poştă, examenul urmând a fi susţinut la Bucureşti.
Un grup de salariaţi ai Poştei ne-au contactat la redacţie şi ne-au solicitat ajutorul. Noi am revenit asupra „mapei profesionale” a lui Marin şi am publicat un articol în ediţia noastră din 26 aprilie a.c. Dar Marin s-a arătat sigură pe ea, spunându-le salariaţilor că ea are sprijin la Regionala Iaşi, la sindicatul Regionalei şi chiar la nivel de Companie.
La concursul susţinut la Bucureşti în zilele de 28 – 30.04.2010 s-au înscris trei salariaţi din cadrul Poştei Botoşani: Maria Marin, Vica Purice – responsabil vânzări şi revizorul Constantin ispir. Pentru Vica Purice s-a constata că n-are întrunite anumite condiţii de participare şi a fost respinsă de la concurs. Marin şi Ispir au concurat, dar nici unul n-a primit notă de trecere. Marin însă, s-a întors la Botoşani şi s-a lăudat că a primit nota 9.00, dar că mai este nevoie şi de semnături din partea salariaţilor ca să-şi poată lua postul împrimire.
În ziua de 6 mai, Marin s-a prezentat la directorul Ştefan şi a solicitat aprobare de învoire de la serviciu pent6ru două zile pe motiv că trebuie să se ducă cu soţul paralizat la control la un spital din Iaşi. Ştefan a fost de acord cu învoirea, numai că n-a durat o oră şi a fost sunat de dirigintele Oficiului poştal Dorohoi că Marin a intrat fără aprobarea sa în sala salariaţilor şi-i ameninţă să semneze o hârtie cum că o vor director. O parte dintre salariaţi, de frica sa, au semnat. Alţii au avut curajul să întrebe de ce este nevoie de semnătura lor. Pe cei „curajoşi” Marin i-a tratat în stilul său, că unele angajate au rămas plângând.
De la Dorohoi, Marin a luat oficiile poştale la rând: Hudeşti, Darabani, Păltiniş (aici a fost dată afară din sediu), Rădăuţi Prut, Săveni, oficiile din Botoşani etc. ca să-i convingă pe salariaţi să semneze, Marin râdea, plângea, ameninţa, după cum credea ea că poate influenţa personalul. Nu uita să le spună că este nevoie de semnătură pentru că altfel rămâne fără serviciu şi ajunge muritoare de foame. Cu soţul pensionat cu o pensie lunară de 84 milioane lei, cu leafa sa lunară de 40 milioane Marin n-a ezitat să plângă că este muritoare de foame. Mulţi dintre noi am dori să fim aşa „muritori” ca ea.
A mai spus Marin salariaţilor că ea are sprijin de la sindicatul Regionalei şi că oricum va fi numită director. A dat şi nume. Secretarul federal Regional Iaşi – doamna Elena Bârlescu, Geta Turbatu – membru în Biroul federal şi Matei Brăteanu preşedinte. Oare aceşti lideri de sindicat chiar sunt inconştienţi să spijine o femeie care moral este autoarea a cinci sinucideri? Îmi vine greu să cred aşa ceva. Mai degrabă Marin le-a rostit numele ca să impresioneze.
În demersul său de a convinge angajaţii Poştei să semneze pentru susţinerea sa în funcţia de director Marin a fost însoţită şi de preotul de la Parohia Buda. Acest preot este văzut aproape zilnic în biroul lui Marin. Firesc, toată lumea se întreabă ce fel de preot este acesta dacă îşi asociază imaginea cu cea a Mariei Marin. În ce calitate s-a deplasat el cu Marin pe teren pe la oficiile poştale? Am încercat să aflăm de la directorul Mihai Ştefan. Numai că şi de această dată acesta a refuzat să ne dea orice relaţie pe motiv că numai Regionala Iaşi sau cei de la Companie dau relaţii presei. Stau şi mă întreb ce ştiu cei de la Iaşi sau Bucureşti despre relaţia preotului de la Buda cu Marin? Poate ştie ceva mai mult protopopul Lucian Leonte, sub a cărui autoritate se află parohia Buda.
Marin a căzut la examenul de director, dar nu disperă. Ea se bazează pe ajutorul celor pe care i-a slujit ani la rând şi care încă mai deţin funcţii cheie prin Regionala Iaşi şi Compania Naţională. Poate că se vor găsi şi minţi limpezi, care s-o lase pe Marin pe postul de inspector şef şi să nu bulverseze din nou atmosfera din Poşta Botoşani, introducând teroarea. Căci Marin nu se pricepe decât la terorism uman, acoperindu-şi astfel incompetenţa. Dacă era competentă nu umbla după semnături de susţinere şi lua examenul pe care l-a picat într-un mod ruşinos.
Ioan Rotundu