Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Editorial
Horoscop
Umor
Comentarii
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
14014
De la 07 Ianuarie 2003
122874081

Escroaca hălăduieşte prin Italia, fraieriţii plâng la Dângeni

  • 10 August 2014, 23:00

În săptămâna trecută, un fenomen de escrocherie financiară descoperit printr-o anchetă a Jurnalului în urmă cu doi ani a fost readus în actualitate. Este vorba de o înşelăciune de peste două miliarde lei vechi produsă membrilor Cooperativei de credit Dângeni de către contabila şefa Ioana Bunduc. Metoda folosită de fosta contabilă şefă este cunoscută în branşa infracţiunilor de natură financiară drept „sistemul suveică”. Acest sistem de furt prin înşelăciune constă în a lua din fondurile unităţii o anumită sumă de bani, prin întocmirea în fals a unor contracte de împrumut pe numele diferitor persoane. Când unul din împrumuturi ajunge la scadenţă, printr-un alt contract fals se ia un nou credit şi se achită cel vechi. Sistemul, dacă este bine structurat şi abil acoperit cu documente false, poate fi practicat ani la rând, fără ca autorul să poată fi descoperit.
De obicei, astfel de furturi financiare sunt descoperite dintr-o greşeală comisă de infractorul ce pozează în funcţionarul cinstit şi respectabil al unităţii unde este angajat. Ori îi scapă o scadenţă la plată, iar un coleg trimite somaţie persoanei pe numele căruia s-a creat împrumutul fictiv, ieşind la iveală escrocheria, ori furtul a luat dimensiuni prea mari iar autorul nu-l mai poate controla din scriptele contabilităţii.
La Cooperativa de credit Dângeni, contabila şefă Ioana Bunduc s-a dovedit extrem de abilă. Ani la rând ea a pozat într-un angajat model, fiind apreciată de către şefii de la Botoşani, premiată şi recompensată cu excursii în străinătate. Totul funcţiona perfect şi n-a existat nici o suspiciune asupra sa. Până când sistemul cooperativelor de credit a început să fie reorganizat, unităţile mai mici să fie comasate cu altele, pentru a se putea îndeplini cerinţele Băncii Naţionale şi primi autorizaţia de funcţionare.
Aceste reorganizări de activitate nu i-a mai permis Ioanei Bunduc să stăpânească şi să controleze sistemul de furt pus la punct. Aşa au apărut primele breşe, adică o parte din cetăţeni s-au trezit că poştaşul le aduce acasă somaţii de plată cum au s-au împrumutat de la cooperativa de credit cu zeci de milioane, bani pe care nu i-a restituit. Oamenii îşi făceau cruce, nici prin cap trecându-le că Ioana Bunduc, femeia care se bucura de un respect total din partea lor, le-ar fi încheiat acte de împrumut în fals şi a luat bani în numele lor. S-au dus la ea, dar au fost repede liniştiţi cum că a fost o greşeală. Bănuiala oamenilor s-a întărit când somaţia sa repetat. Apoi, au apărut somaţiile către giranţi. Căci normele de împrumut cerea ca beneficiarul să aibă un număr de garanţi. Iar Bunduc, care avea în arhiva cooperativei adunate de zeci de ani datele personale despre mulţi membri cooperatori, s-a folosit de aceste date pentru a-i transforma pe oameni în garanţi.
Mai trebuia anexat la contractul de împrumut şi adeverinţa de venit, act eliberat de primărie, sau copia actelor de proprietate. Bunduc a rezolvat problema în stilul său. S-a pus bine cu funcţionarii de prin primăriile comunelor arondate razei sale de competenţă, adică le-a cumpărat conştiinţa profesională pe te miri ce.
Convinşi că pot avea încredere în Jurnalul, oamenii s-au adresat nouă şi au reclamat faptele lui Bunduc. În 23 februarie 2006 am publicat concluziile anchetei noastre sub titlul „Celebră în cinci sate - Muşuroiul CREDITCOOP şi regina păcăliţilor„ continuat în ediţia din 25 februarie 2006 cu „O fraudă cu dimensiuni necunoscute - Lui Redeş îi este indiferentă soarta celor înşelaţi de Bunduc”. Articolele mai sunt pe site şi pot fi citite.
Nici o autoritate competenţă în a instrumenta astfel de cazuri n-a considerat, la acea vreme, să ancheteze cazul să şi să măsuri urgente. De la nivel de Botoşani, şeful Ioanei Bunduc, preşedintele CREDITCOOP Botoşani, ec. Ioan Redeş, vinovat într-o mare măsură că n-a descoperit la timp frauda, a preferat să-i execute pe cei înşelaţi. Pentru el actele întocmite în fals de Ioana Bunduc au fost considerate perfect legale.
În momentul de faţă peste 300 de persoane sunt supuse de către CREDITCOOP Botoşani executării silite. Ioana Bunduc, fără a fi vreodată chemată să dea declaraţie legat de faptele comise, a plecat în Italia. Soţul său, Fănică Bunduc, râde de cei păcăliţi de nevastă-sa.
Revenirea cazului în actualitate este consecinţa unei revolte în rândul celor păcăliţi care au aflat, la Dângeni spre exemplu, că primarul Stelică Trofin şi secretarul Marcel Andrei, au eliberat pe numele lor adeverinţe de venit semnate în fals, acte de care Bunduc s-a folosit în activitatea sa infracţională. Primarul şi secretarul au mai eliberat, fără ştiinţa cetăţenilor vizaţi şi spre folosul lui Bunduc, copii acte de pe actele de proprietate.
Acum, aşa cum s-a putut vedea în întreaga ţară, primarul Trufin susţine că a fost semnat în fals de către secretarul Andrei. Potrivit legii penale, cei doi, prin eliberarea acelor acte riscă să fie acuzaţi de asociere la comiterea de infracţiuni şi să răspundă penal şi financiar alături de Ioana Bunduc.
Personal nu cred că cei peste 300 de cetăţeni îşi vor salva bunurile sechestrate, inclusiv casele, sau că nu vor fi puşi la plata sumelor, ca beneficiari de împrumut sau în calitate de garanţi. Nu cred nici că Ioana Bunduc va mai restitui vreun ban celor înşelaţi, cum nu cred că va răspunde vreodată pentru faptele sale.
Îmi voi susţine aceste afirmaţii în episodul următor. (Ioan Rotundu – va urma) JD 9.06.2008

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Regrupări de forţe în PNL Botoşani
Ioan Rotundu
Destrăbălarea de prin primării
Bancul zilei: Dumnezeu văzut de un peştişor
Horoscop
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog