Cum a adunat DNA-ul acuzaţiile împotriva lui Conţac

După îndelungi tatonări şi intervenţii mai mult sau mai puţin oficiale, am reuşit ca măcar parţial să aruncăm o privire între copertele dosarului întocmit de către Direcţia Naţională Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani, Constantin Conţac. Ne-a interesat mai mult să cunoaştem conţinutului Rechizitoriului prin care Conţac a fost trimis în judecată şi care a fost încadrarea juridică a faptelor sale de ordin penal, dar şi cine sunt păgubiţii din dosar şi în ce temei legal s-au luat măsurile asiguratorii, printre care şi sechestrele aplicate pe bunurile personale ale lui Constantin Conţac şi ale fiului său Liviu.
Primele file ale dosarului au ca autori patru persoane botoşănene. Mihai Ţâbuleac, în calitate de senator al României şi preşedinte al Filialei PNL Botoşani, în primăvara anului 2005 depune la PNA o plângere penală, prin care îl acuză pe Constantin Conţac, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean, dar şi pe fiul acestuia, Livu Conţac, directorul Direcţiei de Drumuri şi Poduri din cadrul CJ, că sunt nelegali în funcţiile respective, ei fiind în conflict de interese şi totodată incompatibili.
A doua filă este de fapt o reclamaţie administrativă şi aparţine lui Gheorghe Ciubotaru, fost vicepreşedinte PNL Botoşani, consilier judeţean. Documentul este olograf şi-l acuză pe preşedintele Conţac de fals în acte publice, respectiv necuprinderea în declaraţia de avere unor venituri realizate din dividendele ridicate de la societăţile unde a fost sau este acţionar.
Celor două documente prin care se cere DNA-ului cercetarea lui Conţac, s-a mai adăugat reclamaţia semnată de Mihai Elvădeanu, în 2005 director în Prefectura Botoşani şi cea semnată chiar de prefectul Cristian Roman, ambele făcând referire la aceleaşi situaţii de incompatibilitate.
Acestora se mai adaugă un act de control, încheiat de către un anume inspector Oprea, delegat de la Piatra Neamţ, act semnat numai de către acesta. În afară de prefectul Roman, nimeni altcineva din Consiliul judeţean n-a aflat de efectuarea controlului lui Oprea. Conţac avea să afle de existenţa acestui document de la anchetatorii din DNA, când i-a fost prezentat ca probă incriminatorie. În actul de control s-a făcut o sinteză a conţinutului articolelor apărute în publicaţiile botoşăneane Monitorul, Evenimentul de Botoşani şi site-ul www.jurnalulbtd.ro Ca o concluzie, inspectorul Oprea cere DNA-ului să declanşeze împotriva lui Conţac, ca preşedinte al CJ, o anchetă penală.
Aceste reclamaţii, cu excepţia actului semnat de către Mihai Ţâbuleac care are rol de plângere penală şi., deci, determinarea DNA-ului să declanşeze o cercetare, trebuie privite ca având caracter administrativ şi nu se puteau constitui ca probatoriu împotriva lui Conţac. Totodată, actele semnate de către cei patru botoşăneni, prin care cer DNA-ului anchetarea lui Conţac, nu dau acestora dreptul de a fi părţi în proces şi nici a se constitui ca părţi civile păgubite. Cel mult, ei pot fi citaţi ca martori ai acuzării.
Acuzaţii aduse lui Conţac, fiind extrem de subţiri şi nesusţinute cu probe, documente şi texte de lege în cazul său, procurorii DNA s-au văzut nevoiţi să recurgă la orice căi, legale sau aflate la limita legii, numai să-l poată învinovăţi şi să dea satisfacţie reclamanţilor, care nu urmăreau la acea vreme decât un scop politic: detronarea lui Conţac din fruntea CJ şi înlocuirea sa cu liberalul Gheorghe Ciubotaru sau Cornel Popescu. Iată de ce preşedintele Conţac a afirmat că dosarul său este unul politic.
Un prim pas, în administrarea de probe mai solide, pe care l-a făcut DNA-ul, a fost să ceară efectuarea unui control calificat din partea Autorităţii de Control a Guvernului. Dar despre modul cum au desfăşurat controlul consilierii guvernamentali Ioan Gurămultă şi Ghiorghe Naumescu şi la ce concluzii au ajuns, în episodul următor, când vom face referire şi la anumite documente ce fac parte din dosar şi a căror copii le deţinem. (Ioan Rotundu)