Transportul cu tramvaiul: prezent şi perspective

Rep. Îşi justifică locul tramvaiele ca mijloc de locomoţie în transportul botoşănean? Sunt rentabile?
Victor Ivănescu. Tramvaiele nu sunt rentabile nicăieri în lume, dacă este să o luăm strict economic. Peste tot, transportul în comun este subvenţionat, iar la Botoşani, dacă tot există această investiţie, ar fi absurd să scoatem acest mijloc de transport ecologic în care s-au alocat o căruţă de bani şi să-l abandonăm. În Europa, din câte am citit eu în anuarele Uniunii Transportatorilor din Europa, sunt oraşe care au scos tramvaiele din circulaţie, iar acum le reintroduc. Cred că noi ar trebui să identificăm fonduri pentru a face şi alte investiţii în acest tip de transport care există la Botoşani din 1990, de 19 ani. Ar trebui umblat la infrastructură, e costisitor într-adevăr, dar e necesar.
Rep. Se merită cheltuiala? Acoperă costul biletelor de tramvai vândute per total factura la E.ON?
V.I. Da, sigur că acoperă. Din banii încasaţi doar pe bilete acoperim aproape întreaga cheltuială cu exploatarea. Sau am putea plăti celelalte utilităţi şi să mai rămână bani pentru cheltuieli curente. O parte din bani merg în unele luni chiar la leafă.
Rep. Câte tramvaie aveţi la ora actuală în depou? Ar fi nimerită înlocuirea lor? Cârcotaşii apreciază că mersul cu tramvaiul e mai periculos decât călăritul taurilor? În sensul că nu sunt prea confortabile…
V.I. Este foarte adevărat. Tramvaiele sunt vechi, ele au rulat în Germania până aproape au ieşit din uz şi noi le-am luat de noi. Datorită ingeniozităţii şi măiestriei unui român meseriaş pe care îl avem la depou, le facem funcţionale zilnic. Acum, vizavi de starea în care arată, asta este capacitatea şi posibilitatea noastră de a le pune în mişcare. Avem un parc de 23 de tramvaie asigurate. Acum funcţionăm cu 12 tramvaie în stradă. Restul intră tot în revizie tehnică, reparaţii curente, capitale şi se înlocuiesc.
Rep. Sunt destule pentru Botoşani?
V.I. Cred că sunt puţine. Dacă am avea un parc de 15 tramvaie noi, măcar modernizate, ne-am descurca de minune. Asta ar fi investiţia şi cheltuiala pentru revizia tehnică, reparaţiile curente, capitale. Cu siguranţa circulaţiei nu ne jucăm.
Rep. Prezintă o siguranţă călătoria cu tramvaiul? Nu o dată s-a întâmplat să sară de pe şine…
V.I. Siguranţa…În tot locul, în lumea asta, mai sar tramvaiele de pe şine, mai sare o piuliţă, o bucşă. Am avut un caz când a sărit şi roata. A fost un caz fericit, dacă pot spune aşa, că s-a oprit într-o maşină, că cine ştie ce se mai putea întâmpla. Sunt cazuri inerente.
Rep. Aveţi în vedere unele investiţii pentru a evita pe viitor astfel de disfuncţionalităţi?
V.I. Ca investiţii pentru acest an, sperăm să facem bucla de la Gară, să nu mai circulăm cu un tramvai sau chiar cu amândouă în unele perioade ale lunii până în zona industrială. Practic de la Gară, numărul de călători e nesemnificativ sau chiar nul câteodată. Investiţii prioritare ar fi multe, dar… În firul de contact. Avem partea de la Griviţa la Luceafărul, nu s-a mai înlocuit firul de contact de prin 1996 şi este foarte uzat. Mai avem bucla de la Capătul lui unu, care chiar ne face probleme, acum două săptămâni au stat vagoanele blocate vreo două ore acolo fiindcă s-a rupt o şină şi intervenţia a durat. Ar mai fi întoarcerea în intersecţia de pe Sucevei cu Primăverii, unde iarăşi este uzată şina. Dacă e s-o luăm aşa, ar fi de investit în întreaga cale de rulare.
Rep. Dar calea de rulare din capătul lui unu construită şi nefolosită…Va fi vreodată practicabilă?
V.I. Depinde de dezvoltarea economică a municipiului. Atunci s-a construit, dar alta era dezvoltarea în 1990, când Zona Industrială funcţiona, duduia economia. Acum nu cred că ar renta în momentul acesta să investim acolo, când avem de investit aici. Mai avem un operator de transport în municipiu care poate deservi zonele astea, că oricum cu tramvaiul nu putem intra pe fiecare stradă. Dacă am închide bucla de la Bazar, probabil că într-un viitor, dacă s-ar dezvolta Botoşaniul economic, ştiu eu în zona aia de case, dacă sunt ANL-urile şi poate dacă la unitatea militară se vor face nişte blocuri ANL, e posibil să renteze, dar acum nu.
Rep. Vă afectează criza? Aţi aplicat măsuri de contracarare?
V.I. Da. Am redus din cheltuieli. Lucrăm acum la un program să vedem cu câţi oameni putem funcţiona în condiţii normale. Probabil vom disponibiliza 6 posturi de la vatmani. Noi vom funcţiona cu 12 tramvaie la stradă şi avem 40 posturi. E adevărat că nu sunt ocupate toate, două sunt libere, dar dacă vom funcţiona cu 34 de vatmani, patru vor fi disponibilizaţi. Mai avem posturi, unul la siguranţa circulaţiei, dar nu ştim. Acum se lucrează de la personal. Avem 158 de posturi, dar ocupate vor fi doar 148. Am redus cheltuielile la utilităţi. De exemplu, plătim apa la jumătate, că băieţii spălau aici maşinile într-o veselie. Centralele funcţionau zi şi noapte, trebuie un pic de organizare. Dacă organizezi treaba mai bine, evident că şi cheltuielile scad. Ne gândim la energia electrică. Plăteam o component㠖 este energia activă şi reactiv㠖 cea reactivă, care se poate compensa. Montam o baterie de condensator, plăteam aproape 2.000 lei pe lună cu tot cu TVA pentru energia electrică reactivă. Cu o investiţie de circa 10.000 lei pe care o amortizăm în câteva luni de zile, scăpăm de componenta asta. Apoi, ne gândim la energia electrică, poate găsim o sursă de la băieţii ăştia deştepţi care vând energie atomo – nucleară, hidro, mai ieftină. Noi totuşi plătim în medie pe lună în jur de 100.000 lei la E.ON.
Rep. Cât de mult vă afectează concurenţa. Mă refer la microbuze…
V.I. E impropriu spus concurenţă pentru că eu am cerut când a fost discuţia pe regulament, devierea unor trasee de pe linia de tramvai. Bineînţeles, unii au spus că am forţat nota. Tramvaiul nu poate circula peste tot. De exemplu pe Bulevard. Nu vrem să fim absurzi, totuşi transportul se face în interesul cetăţeanului. Dar, de la Gara până în Zona Industrială, ne afectează, ne iau călătorii.
Rep. Aveţi în vedere să mai măriţi parcul de tramvaie?
V.I. Erau discuţii pentru acest an şi introducerea sistemului de autotaxare şi achiziţionarea de noi vagoane, dar bugetul este limitat. Anul acesta avem 350.000 lei prinşi la investiţii pentru bucla de la Gară şi 26.000 lei pentru continuarea unui studiu de fezabilitate început de vreo doi ani de zile, în vederea accesării unor fonduri. Studiul se referă la calea de rulare şi reţea, pentru fonduri europene. Doar un kilometru de reabilitare cale de rulare ajunge la un milion de Euro şi avem 8,1 km, linie dublă, dus - întors.
Rep. Are şanse Eltrans să ajungă o societate rentabilă, să nu mai trăiască din subvenţii şi implicit din banii contribuabililor?
V.I. După cum am mai spus, transportul în comun este al municipalităţii, al urbei, peste tot locul. Intervin într-adevăr destule discuţii pe tema asta, dar toţi consilierii ştiu că în alte părţi, transportul în comun este subvenţionat cu 90% de municipalitate. Mai ales la Botoşani. În momentul în care asiguri gratuitate la pensionari, la elevi, studenţi, un confort pentru categoriile defavorizate e logic. Acum nu înseamnă că dacă nu ar fi asigurate subvenţii, transportul în comun ar funcţiona impecabil, mai ales că în Zona Industrială atâtea societăţi s-au închis. Dacă anul trecut vindeam în jur de 6.000 abonamente cu plată la societăţi, anul acesta avem doar 3-4.000. S-au redus aproape la jumătate. (Eliza Sofian)