Un astfel de peisaj natural, nealterat în sălbăticia lui prin intervenţiile majore ale omului, nici că se putea mai potrivit pentru amenajarea unei tabere pentru copii. Aşa au aluat fiinţă, sub poalele codrilor Agaftonului, cele două tabere şcolare: „Luceafărul” şi „Codrii de aramă”. Ani la rând serii formate din sute de elevi s-au perindat prin aceste tabere şi au luat contact cu frumuseţile locului descrise în metafore de-o neasemuită frumuseţe de către poetul nostru naţional şi universal Eminescu, care a copilărit prin zonă. Prin taberele de la Agafton nu s-au perindat numai şcolari din România, ci şi din Republica Moldova şi Ucraina. Practic, taberele de la Agafton deveniseră cartea de vizită pentru ţară şi străinătate a judeţului Botoşani.
Aşa un loc de recreare nu putea să scape atenţiei celor dornici să devină stăpâni pe tot ce este mai frumos natural şi prosper financiar, indiferent de rolul şi utilitatea socială a investiţiilor în cauză. Aflate în prezent în administrarea Direcţiei Judeţene de Tineret Botoşani, taberele au devenit ţinta unor personaje dornice să le obţină în proprietate fără a plăti un preţ prea ridicat. Iar jocul privatizării se face la nivel de Bucureşti, undeva prin birourile Autorităţii Naţionale pentru Tineret (ANT).
Încă de la începutul acestui an directorul Radu Humelnicu a fost somat de către ANT prin mai multe adrese, să facă o evaluare a investiţiilor din taberele de la Agafton, în vederea privatizării. I s-a sugerat ca preţul să fie cât mai „accesibil”, adică cât mai mic, ca să nu apară probleme la privatizare. De ce s-ar subevalua o investiţie care, potrivit cifrelor din contabilitate, este extrem de profitabilă şi situată într-un loc care prin alte zone ale ţării numai terenul costă peste 100 euro/mp, nu s-au oferit nici un fel de explicaţii de către preşedintele ANT, udemeristul Peter Kovacs, numit în fruntea instituţiei după algoritmul politic care a adus atâtea dezastre economice ţării. Numai în anul 2007, Direcţia Judeţeană pentru Tineret Botoşani a primit de la ANT subvenţie în sumă de trei miliarde lei, iar prin activităţile de la Agafton a obţinut venituri de 11 miliarde lei vechi. Cum să nu facă din ochi celor interesaţi în privatizarea taberelor un asemenea profit?!
Pentru că directorul
Radu Humelnicu s-a opus privatizării taberelor, asupra sa s-a organizat şi desfăşurat o întreagă ofensivă de controale, doar, doar va fi intimidat şi va da ascultare ordinelor venite de la ANT.
Primul atac a venit chiar din partea ANT Bucureşti, când, în 18 iunie, o echipă de controlori au întors pe faţă şi pe dos întreaga tabără „Codrii de aramă”. Iată ce-au consemnat controlorii în Procesul verbal de control înreg. sub nr. 690/18-06.2008 „Centru de agrement este pregătit să asigure activitatea pe perioada de vară”. Aşadar, totul a fost găsit în regulă.Pentru că proprii controlori n-au intrat în jocul lor, directorul Humelnicu are toată convingerea că cei de la ANT au apelat la serviciile unui alt liberal. Este vorba de Gheorghe Ciubotaru (foto 1), vicepreşedinte al Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului Bucureşti (ANPC), care are rang de subsecretar de stat. Aşa s-ar explica rapiditatea cu care s-a efectuat un al doilea control asupra taberei „Codrii de aramă”, în zilele de 26 şi 27 iunie a.c. De această dată controlorii au fost doi inspectori de la OJPC Botoşani, Neculai Raţă şi Lăcrămioara Constantin. Ei au avut sarcina concretă de a găsi deficienţe care să conducă la închiderea taberei. Pentru că cei doi n-au constatat deficienţe majore, doar lipsa plaselor pentru ţânţari la geamuri, au fost taxaţi de şeful lor, liberalul Mihai Ţurcanu, drept „incompetenţi” şi trimişi în faţa Comisiei de disciplină a ANPC Bucureşti.
Între timp, în control se raliază şi o altă instituţie, condusă de liberalul Vladimir Rizac. Este vorba de Autoritatea Sanitar Veterinară Botoşani, care în ziua de 4 iulie efectuează un control „la sânge”. Din actul de control încheiat rezultă că nu s-au constatat nici un fel de deficienţe, deci nu sunt necesare dispunerea de măsuri. Îmi imaginez cât de turbaţi erau prin birouri cei de la ANT Bucureşti că, la Botoşani, nu le ies pasienţele. Prin adresa Cabinet secretar de stat ANT nr. 3601/18.07.2008 este anunţată Direcţia Judeţeană pentru Tineret Botoşani că tabăra „Codrii de aramă” este închisă pe motiv că „au fost constatate unele deficienţe care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică a persoanelor cazate în unitate”. După cum se poate observa, nimic concret ca cei din Direcţie să intervină şi să remedieze.
Realizând ridicolul situaţiei, cei de la ANT cer din nou sprijinul ANPC. Se schimbă tactica. De această dată în control apar inspectorii de la OJPC Suceava. În ziua de 22 iulie ei nu pot constata decât că lipseşte lista meniu de pe uşa cantinei, motiv pentru care aplică o amendă de 500 lei, dar n-au curajul să închidă tabăra (foto 2 - interior de cameră). Situaţia devine alarmantă pentru ANT, deoarece n-avea baza legală a măsurii de închidere a taberei. În ziua
de 23 iulie, apar în control şi cei de la OJPC Iaşi. Deficienţele constatate sunt ridicole: ceva neclar legat de existenţa extinctoarelor, lipsa cuierelor de pe uşă şi o ţeavă ieşită din perete care, chipurile, devine periculoasă pentru copii cazaţi. Cu toate acestea se dispune închiderea taberei „Codrii de aramă”, care, oricum, fusese deja închisă de ANT Bucureşti. Numai că de această dată apar şi nişte motive, chiar dacă sunt extrem de firave şi puerile.Practic, în cadrul ANT Bucureşti, nu udemeristul Peter Kovacs ar fi cel interesat în privatizarea taberei „Codrii de aramă”, ci directorul liberal Ionuţ Stroe, care a contrasemnat adresa de închidere a taberei şi care pare a fi omul liberal de legătură între ANT şi liberalul Gheorghe Ciubotaru de la ANPC. Cel puţin aşa cred angajaţii taberei, cu care am stat de vorbă chiar în cursul zilei de ieri şi care sunt foarte revoltaţi de cele ce se petrec.
Contactat telefonic, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), liberalul botoşănean Gheorghe Ciubotaru, ne-a declarat: „În cadrul ANPC eu mă ocup de problemele legislative şi nu de organizarea controalelor. Chiar acum am postat site-ul instituţiei două proiecte de lege pentru îmbunătăţirea activităţii ANPC. Nu cunosc problema taberei de la Botoşani, dar ştiu că s-au desfăşurat de către OJPC-urile din ţară mai multe controale tematice privind condiţiile din taberele şcolare. Nu ştiu nici de o eventuală privatizare.”
Ciubotaru crede că numele său a fost implicat în toată această tevatură în mod intenţionat de către directorul Radu Humelnicu (foto 3). „Eu voi candida ca deputat la Colegiul Botoşani, unde am auzit că va candida şi fratele lui Humelnicu, avocatul. Cred că directorul a pornit campania electorală pentru a-şi susţine fratele, care va fi candidatul PDL” – este de părere Ciubotaru.
Poate că şi Ciubotaru are dreptatea lui. Dar cum rămâne cu faptul că ANT a închis tabăra „Codrii de aramă” în plină vacanţă şcolară? De ce a anunţat oficial toate judeţele din ţară să nu mai trimită elevi în tabăra de la Botoşani? De ce n-a scris negru pe alb care sunt motivele închiderii taberei şi ce măsuri trebuie luate pentru ca tabăra să fie redeschisă? De ce se forţează nota ca de la nivelul DJT Botoşani să se fixeze un preţ de privatizare, când tabăra obţine un profit extrem de mare?
În cursul zilei de ieri am adunat şi alte informaţii enigmatice. Sper ca în curând să pot dezlega misterul lor. De un lucru sunt sigur. ANT Bucureşti va accepta deschiderea taberei „Codrii de aramă” către sfârşitul lunii august, când nu se va mai putea primi elevi în tabără. Lipsită de realizări, tabăra va înregistra pierderi, ceea ce-i va reduce preţul în caz de privatizare. Totul se leagă, nu!
Ioan Rotundu
