Din această cauză atunci când sunt alegeri locale, pentru funcţia de primar se înscriu şi câte zece candidaţi, fiecare sperând ca el să fie norocosul care să pună la brâu cheia cu care se deschide uşa la visteria publică locală.
Nu toţi primarii ştiu să fure inteligent. Unii, lipsiţi de o pregătire profesională care să le permită să înţeleagă şi să speculeze legea, fură atât de neîndemânatec de te umflă râsul când afli din presă ce metode a găsit el de cuviinţă să se înfrupte din banul public. Cei mai mulţi însă, sunt primari cu un anumit nivel de educaţie, cu o experienţă de viaţă ceva mai bogată, care sunt şi acei primari ce-i reînnoiesc mandatele şi de câte trei, patru ori la rând, fură punându-se la adăpostul legilor sau a unor funcţionari din primărie care nu realizează că sunt folosiţi de primar drept paravan pentru afacerile sale ilegale. Mă refer aici la secretarul primăriei, contabilul sau agenţii fiscali.
În general hoţiile la nivel de primării comunale fiind asociate cu micile găinării, descoperirea lor este lăsată pe seama celor de la Curtea de Conturi, DNA-ul intervenind doar dacă sunt semnale că există o corupţie în care sunt implicate şi personaje mai de soi: oameni de afaceri, politicieni, funcţionari de rang ministerial etc.
Un exemplu de cum poate fi părăduit bugetul unei primării prin practica micilor găinării financiare îl avem consemnat într-un act de control al Curţii de Conturi încheiat la Primăria Suliţa şi datat 25 aprilie 2014.
Practica studiilor de fezabilitate
Întocmirea studiilor de fezabilitate fără ca acestea să ajungă vreodată a fi valorificate în practică se numără printre primele metode postdecembriste descoperite de primari ca mijloc de a se înfrupta din banii de la buget. Să-şi amintească Botoşănenii că în perioada mandatului 2000 2004 a primarului PSD Florin Egner, nu era lună lăsată de la Dumnezeu ca acesta să nu se anunţe că a mai iniţiat un studiu de fezabilitate. Peste 10 miliarde lei din acea perioadă a cheltuit Egner pe studii de fezabilitate fără ca vreunul să ajungă să prindă viaţă.
Costinel Ciubotaru, primarul comunei Suliţa în mandatul 1996 2000 şi apoi din 2004 fără întrerupere, învăţător la bază, s-a şmecherit repede în a şti cum să se folosească de banul public.
Fie din presă, fie din schimburi de experienţă, omul a aflat că metoda studiilor de fezabilitate este o practică legală de a te înfrupta din banii primăriei, dacă eşti băiat deştept şi ştii cum s-o faci.
Iată cum a făcut-o Costinel Ciubotaru, reproducând un extras consemnarea din actul de control:
.1 Neînregistrate în evidenţa contabilă a unor active fixe necorporale în valoare de 279.634 lei
Descrierea abaterii/erorii de la legalitate şi regularitate
Din verificarea efectuată asupra operatiunilor din categoria active fixe necorporale am constatat că entitatea detine studii care nu sunt înregistrate în evidenta contabilă, plata cestor studii fiind înregistată numai pe cheltuieli.
Astfel, entitatea nu a înregistrat în evidenţa contabiă şi nu a raportat în situaţiile financiare încheiate la 31.12.2013 la categoria active fixe necorporale - studii de prefezabilitate si fezabilitate în valoare totală de 279.634 lei, ce reprezintă:
- 3 studii de fezabilitate achizitionate în perioada 2009 2010, având valoarea de150.000 lei;
- 2 studii topografice si 4 studii geotehnice achizitionate în perioada 2007 -2009, având valoarea de 129.634 lei.
Studiile întocmite nu au fost puse în practică, acestea fiind considerate eligibile, fără finantare.
Acum să traducem mai pe înţeles limbajul de specialitate folosit de Bof Lidia şi Guţic Elena, având funcţia de auditori publici externi în cadrul Curţii de Conturi a României - Camera de Conturi Botoşani.
Practic, din bugetul Primăriei Suliţa au fost aruncaţi pe fereastră 2,8 miliarde lei vechi, adică pe nişte studii de fezabilitate care nu au primit finanţare pentru că nu s-au încadrat în vreo formă guvernamentală sau europeană. Cât a fost paraua îndărăt la de la firma care a păpat banii către cel care a efectuat plata, organul de audit nu ne spune nimic. Dar oare putem crede că paraua îndărăt a lipsit? Dacă a lipsit, atunci n-are logică solicitarea. Întocmirea şi plata acestor studii care, atenţie!, n-au fost înregistrate în evidenţa contabilă a Primăriei ci ascunse printre cheltuielile instituţiei ca să nu fie observabile. Ochi şi minte ageră au avut cele două auditoare de vreme ce le-au descoperit chiar şi amestecate printre cheltuielile la hurtă.
Dar ce v-am prezentat aici este doar o mică metodă de părăduire a banului unei primării, în ediţia de mâine urmând să vă prezentăm şi alte metode, inclusiv forme de manifestare ale nepăsării faţă de veniturile bugetului local.
Adrian Marcu