Filatura, simbolul industriei comuniste la nivel de oraş, şi-a închis şi ea porţile, managerii postdecembrişti care i-au condus destinele, deşi trăitori printre evrei, n-au avut simţul comercial al afacerilor de tip capitalist aşa că şi această făbricuţă unde lucrau câteva sute de localnici şi-a închis porţile.
Încet, dar sigur, oraşul s-a umplut de şomeri, ceea ce a dus la împovărarea bugetului local care s-a dus în majoritate spre asistenţă socială în dauna investiţiilor locale tot mai necesare de la un an la altul.
Primarii postdecembrişti, cu temeinică educaţie comunistă, precum profesorul Huţanu, economistul Dumitru haha, un anume Crăciunescu, primari care s-au succedat unul pe altul până la alegerile locale din vara anului 1996, n-au făcut altceva decât să risipească bugetul local pe mici ciubuce primite de ei şi consilierii locali de la prima generaţie de patroni care şi-au întemeiat afacerile pe banii publici, adică a bugetul primăriilor.
Cel mai bine a căpuşat banii Primăriei Darabani dorohoianul Cornel Tomescu care a pus bazele societăţii de construcţii Codin. De exemplu, un zid ridicat la Casa de cultură, şi acela strâmb, a costat multe sute de mii de lei în banii de atunci. Tot Tomescu a efectuat lucrări de aducţiune apă în oraş cu costuri de câteva ori mai mari decât cele reale, iar dărăbănenii s-au trezit că la robinet le curge o apă galbenă, leşioasă.
În urma alegerilor din vara anului 1996 a fost ales primar Emil Râznic (foto 2), un dărăbănean nevinovat din toate punctele de vedere. Omul n-avea nimic din ce se cere unui primar dar s-a dovedit mană cerească pentru consilierii orăşeneşti care l-au manipulat cum le-au fost interesele şi mai ales cum erau stimulaţi de Cornel Tomescu de la Codin SRL Dorohoi.
Sub primarul Emil Râznic oraşul Darabani a trăit cea mai neagră perioadă postdecembristă. Incapabil să înţeleagă ce înseamnă administraţie publică locală, Râznic s-a mulţumit să semneze statul de plată pentru a încasa leafa şi să se pună bine cu consilierii orăşeneşti, satisfăcându-le toate cerinţele, adică fiind de acord cu toate gheşefturile puse la cale de aceştia.
Curtat de către liberali, apoi de către social-democraţii lui Cunescu prin prof. Mircea Dănuţă, inginerul Cornel Aroşoaie (foto 1) a ales în anul 2000 să candideze primar din partea PSD. A candidat şi
şi a câştigat. Începând cu acest an viaţa economico-socială a oraşului a început să se schimbe treptat în bine. Chiar şi Filatura a fost resuscitată cu ajutorul unui om de afaceri francez, numai că francezul a lăsat afacerea pe mâna unui inginer botoşănean, un anume Năstase, socialist în gândire şi acţiune, ceea ce a dus la închiderea definitivă a făbricuţei. Opt ani a fost primarul oraşului Darabani inginerul Cornel Aroşoaie, timp în care a cârpit cât a putut din relele moştenite de la predecesorii săi. În anul 2008, guvernarea dezastruoasă a lui Adrian Năstase şi trendul economic al Guvernului Tăriceanu a stârnit furia românilor, aşa că şi la Darabani localnicii s-au lăsat pradă curentului anti-PSD şi nu l-au mai votat primar pe Aroşoaie ci pe liberalul Gheorghe Burlacu.
Necugetată decizie a dărăbănenilor. Ce cârpise Aroşoaie în cei opt ani de mandat şi pregătise să înceapă dezvoltarea oraşului a dărâmat nepriceperea liberalului. Nici că se putea ca un tăietor de bilete la intrarea în obor, ales primar, să poată înţelege care sunt nevoile reale ale oraşului şi cum pot fi ele realizate.
S-au trezit dărăbănenii la realitate iar în urma alegerilor din vara anului 2012 au reparat greşeala comisă în 2008 şi l-au reales primar pe Cornel Aroşoaie. Reales în funcţie, Aroşoaie şi-a suflecat mânecile şi s-a pus pe treabă, că erau multe problemele care aşteptau să fie rezolvate. Principala sa realizare a fost că a reuşit să redeschidă spitalul orăşenesc. Nu la nivelul la care a fost dar meritul este că i-a redeschis porţile. Şi faţa oraşului s-a schimbat. S-au asfaltat străzile principale, s-au creat parcări, s-au reparat şcolile şi grădiniţele, s-au făcut amenajări la stadionul orăşenesc, a început modernizarea pieţei principale.
Cel mai greu pentru un primar decis să se pună în slujba intereselor comunităţii este să repare ce au stricat cei de dinaintea sa. Cornel Aroşoaie încă este în faza de reparaţii. Îi va mai trebui cel puţin un mandat ca să poată să-şi pună în aplicare întreaga strategie de dezvoltare a oraşului. Nimic nu se poate face peste noapte, totul se face în timp, uneori în decursul anilor iar când nu există continuitate în decizie totul se rupe şi trebuie luat de la început.
Inginerul Cornel Aroşoaie a rescris prin fapte istoria postdecembristă a oraşului Darabani dar n-a terminat-o. La anul dărăbănenii vor trebui să decidă dacă vor continuitate la ceea ce Aroşoaie a început în acest mandat sau o vor lua de la capăt alegând un alt Râznic sau un alt Burlacu. Mingea este în mâna cu care vor vota!
Ioan Rotundu
Ioan Rotundu
