Un eveniment cultural botoşănean de excepţie

Într-o perioadă când preşedintele României şi politicienii ţării ne oferă pâine şi circ din belşug, ieri, la librăria “Agata” din Botoşani, s-a consumat un eveniment cultural de excepţie. Cinci scriitori, cinci oameni de spirit şi litere şi-au dat întâlnire la Editura „Agata” cu manuscrisele lor, pentru ca ieri să aibă loc evenimentul lansării. Iar evenimentul a fost posibil datorită omului îndrăgostit de cultură, care este Ion Istrate, directorul editurii. Totodată lansarea celor patru creaţii literare şi a unui volum de studii istorice s-a integrat în sărbătoarea celor 15 ani de existenţă a Editurii „Agata”, pentru că tot ieri , 13 mai, s-au împlinit 15 ani de când la Registrul Comercial al judeţului Botoşani a fost înregistrată, ca persoană juridică, editura ce de acum a devenit cunoscută nu numai în spaţiul botoşănean, dar şi în cel al Moldovei.
Deplina satisfacţie a dublului eveniment a împlinit-o publicul prezent, care a ţinut să-şi manifeste susţinerea morală, şi financiară prin a cumpăra volumele, faţă de cei cinci autori.
Întreaga manifestare a debutat cu un cuvânt al directorului Ion Istrate, care a punctat activitatea editurii în cei 15 ani de activitate. Cuvântul său a fost completat fericit de către rafurile de cărţi din spaţiul librăriei, în cea mai mare proporţie volume ale autorilor botoşăneni tipărite la „Agata”.
Primul dintre cei cinci autori care s-a adresat publicului a fost Dumitru Lavric, un neobosit cercetător al tradiţiilor populare, un iubitor al folclorului autentic, semnatarul de până acum a încă nouă volume, din care şapte apărute la editura „Agata”. Volumul lansat s-a intitulat „ENS AMANS – Sentimentul românesc al dragostei”. Mihai Ralea scris că „Nici unul din cuvintele dor, jale, urât nu e traductibil în altă limbă. Ele definesc stări sufleteşti româneşti…” Dumitru Lavric, în cartea sa dedicată sentimentului românesc de dragoste încearcă şi reuşeşte de minune să sintetizeze ceea ce are mai nobil poporul român adunat în trăirile sale de două mii de ani.
Cred că Lavric a fost darul divinităţii pentru botoşăneni, el adormind şi sculându-se cu aleanul neostoit de a descifra cele mai încifrate taine ale omului în trăirile sale de dor, jale şi urât, intraductibile pentru străini, aşa cum bine a constatat filozoful Mihai Ralea. Omul acesta trăieşte prin folclor, se hrăneşte cu folclor şi când se va stinge din viaţă, va fi primit în tărâmul mirific al perfecţiunii divine, loc pe care-l merită cu prisosinţă şi pe care-l studiază, având în pregătire pentru tipar volumul intitulat „Thanatos – cartea românească a morţilor”.
Lui Dumitru Lavric i-a urmat la cuvânt scriitorul Dorin Baciu, semnatarul volumului „Tatăl nostru de sub pământ” Cuvântul său a fost scurt şi cu accente de autoironie. Îi respect dorinţa de a nu fi divulgat tema abordată în carte, lăsându-l pe cititorul curios să o descopere singur, dacă-i va găsi cartea interesantă şi o va cumpăra. Menţionez doar că profesorul hăniştean Georgică Manole l-anumit pe Baciu „acest Marin Preda al Botoşanilor”, ceea ce spune aproape totul despre calitatea creaţiilor sale.
Profesorul Cezar Vasilescu a semnat „Lumea ca eseu”, al cincilea volum al carierei sale de scriitor specializat în eseuri. Tot Cezat Vasilescu a prezentat şi volumul de eseuri al prof. Georgică Manole, intitulat extrem de sugestiv „Idei la firul ierbii”. Manole n-a putut fi prezent la eveniment pentru că avea teze cu elevii, aşa că a lăsat totul pe seama editorului care, la rândul său a fost ajutat în demers de către prof. Vasilescu.
Surpriza evenimentului avea s-o constituie un tânăr necunoscut în tagma scriitorilor botoşăneni. Iulian – Cătălin Nechifor este un tânăr profesor de 31 de ani, doctor în istorie. El a semnat volumul intitulat “România între anii 1958 – 1968”, abordând cu curaj dificila perioadă comunistă. Volumul este, dealtfel, lucrarea sa ca teză de doctorat. Cartea prezintă interes prin modul în care tânărul profesor a abordat, istoric vorbind, cercetarea documentelor acelor vremuri şi concluziile la care a ajuns. Este un studiu care a încorporat multă muncă de cercetare, răbdare şi iscusinţă intelectuală în a pătrunde spiritul acelei epoci comuniste, epocă pe care profesorul a descoperit-o în arhive, el netrăind-o, fiind născut mai târziu.
Aşadar, în toată nebunia politică şi economică care ne marchează viaţa de zi cu zi, se mai produc prin urbea noastră şi evenimente culturale de prim rang. Dumnezeu să le dea sănătate autorilor şi putere de a mai scrie, dar şi lui Ion Istrate pentru a rezista vitregiilor crizei economice şi să poată tipări pe mai departe cărţile care sunt încredinţate editurii ce-o conduce. (Ioan Rotundu)