Începând cu articolul de faţă, reiau ciclul dezvăluirilor despre corupţia care bântuie prin justiţia botoşăneană. Dacă înainte de vacanţa de vară am prezentat o serie de articole despre imoralitatea socială şi profesională a fostului Prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, Raluca Stâncescu, de aici înainte voi face dezvăluiri şi despre imoralitatea profesională a unor ofiţeri de poliţie, procurori şi judecători, aducând în spaţiul public exemple, concrete bazate pe documentele existente în dosarele care au trecut şi prin filtrul logicii juridice a judecătorilor.
Despre modul în care firma C&E CO SRL Flămânzi, patronată de fostul primar Constantin Pitorac a fost ţepuită de doctorul Gabriel Oprişanu cu sprijinul primarului de Săveni Relu Târzioru şi fostul primar de Vlăsâneşti, actual senator POSD, Lucian Trufin s-a scris pe larg în jurnalul.
Paguba creată firmei lui Pitorac s-a ridicat la suma de 635.665 lei şi na fost creată cu concursul unui judecător li lichidator judiciar, dar şi cu concursul unui înalt funcţionar din cadrul Băncii Comerciale Române.
De doi ani de zile se judecă Constantin Pitorac pentru a i se face dreptate, numai că rând pe rând procesele intentate de el au fost câştigate de către cei care l-au păgubit. Pe scurt, doctorul Gabriel Oprişanu la- păcălit pe Constantin Pitorac şi i-a livrat nişte cablu pentru reţeaua de televiziune în valoare de peste patru miliarde lei vechi, suma de 450.889 lei actuali. Intermedierea afacerii a fost făcută de Târzioru şi Trufin, la acea vreme patroni ai unei reţele de cablu pe zona Săveniului.
Înţelegerea cu Pitorac a fost ca decontarea cablului să se facă pe măsură ce acesta va fi întrebuinţat în reţeaua de televiziune prin cablu pe care Pitorac o patrona pe zona Flămânzi. Numai că imediat ce Oprişanu a văzut factura de livrare semnată de Pitorac, în înţelegere cu lichidatorul judiciar Mihaela Lazăr şi avocatul Simion, fiul fostului procuror Aurel Simion, a cerut judecătorului lichidator declararea firmei lui Pitorac în insolvenţă. Judecătorul, fără a analiza cu seriozitate cererea de insolvenţă şi fără a ţine cont de punctul de vedere al firmei lui Pitorac, a acceptat insolvenţa şi i-a dat împuterniciri lichidatorului judiciar Mihaela Lazăr să preia administrarea firmei lui Pitorac.
Fără a se respecta procedurile legale şi fără a se ţine cont că Pitorac a atacat declararea insolvenţei la Curtea de Apel Suceava, lichidatorul Mihaela Lazăr a primit sprijinul unui funcţionar din BCR şi i s-a dat liber acces asupra contului firmei lui Pitorac. La acea dată Pitorac avea în contul firmei suma de peste 9 miliarde lei vechi.
Pitorac a câştigat procesul la Curtea de Apel Suceava iar declararea insolvenţei a fost anulată. Cu toate acestea lichidatorul judiciar a jefuit pur şi simplu contul firmei. I-a plătit lui Oprişanu factura în sumă de 450.889,25 lei, a mai plătit suma de 17.1512 lei către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România cu titlu de cotizaţie a sa, cotizaţie pe care o datora ca membru al acestei organizaţii profesionale şi, cu de la sine putere, şi-a trecut în contul personal suma de 61.837,81 lei cu titlu de onorariu. Toate aceste operaţiuni făcute de lichidatorul Mihaela Lazăr au fost lipsite de temei legal dar judecătorul lichidator le-a acceptat fără nicio obiecţie. Dealtfel, Lazăr s-a lăudat către Pitorac că judecătorul face ce-i spunea ea şi nu ea se supune judecătorului.
Jefuit la lumina zilei, Pitorac a depus plângere penală împotriva Mihaelei Lazăr şi reclamaţie la CSM împotriva judecătorului. Plângerea penală a fost depusă spre competentă rezolvare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani. A trecut anul, fără ca procurorii să fi început cercetarea penală. Pitorac s-a adresat judecătorului, iar acesta a dat dispoziţie procurorului să facă ancheta. Nici aţa procurorul nu s-a pis pe treabă. Din nou Pitorac s-a adresat judecătorului şi din nou judecătorul l-a obligat pe procuror să facă ancheta.
După tergiversări absolut nejustificate, în sfârşit ancheta s-a urnit din loc. Comisarul şef de poliţie judiciară Cătălin-Ovidiu Ştefănucă, la data de 13 iulie 2017 a încheiat referatul de cercetare penală şi propune efectuarea în continuare a urmăririi penale împotriva lichidatorului judiciar Mihaela Lazăr pentru infracţiunea de gestiune frauduloasă pedepsită de art. 242 al. 1 şi 2 din Codul penal, respectiv:
Gestiunea frauduloasă
(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
Nu-ţi vine a crede, citind în referat descrierea faptelor comise de Lazăr că este posibil aşa ceva din partea unui specialist aflat sub permanenta supraveghere a unui judecător şi el specializat în domeniul insolvenţei.
Referatul ofiţerului de poliţie judiciară a ajuns la parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani, respectiv la procurorul Andrei Ostafie. Acesta, la data de 20.07.2017 întocmeşte Ordonanţa de efectuare în continuare a urmăririi penale în dosar nr. 4715/P/2015 şi, luând act de gravitatea faptelor comise de Mihaela Lazăr, reîncadrează fapta acesteia şi cu aplicarea pedepsei prevăzută la art. 242 al. 3, respectiv (3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Aşadar, după doi ani de zile de tergiversări nejustificate din partea organelor de cercetare penală, în sfârşit, Mihaela Lazăr va trebui să răspundă pentru faptele sale nesăbuite. Îşi va mai recupera Pitorac paguba în sumă de 636.665 lei? Greu de spus, pentru că va mai urma ani de procese până când vinovatul îşi va primi pedeapsa şi va fi obligat să repare paguba. Dar cum rămâne cu judecătorul cu a cărui concurs Lazăr a putut să devalizeze contul firmei lui Pitorac? Cum rămâne cu atitudinea neloială a băncii faţă de client? Fapte evidente de corupţie care vor rămâne nepedepsite.
Dar adevărata grozăvie a faptelor comise de judecător şi lichidatorul judiciar le veţi putea înţelege când se va difuza la Lumea lu Rotundu reportajul realizat.