Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Comentarii
Mediu
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
19497
De la 07 Ianuarie 2003
122879564

O afacere costisitoare, dar promiţătoare dacă ai un pic de nebunie

  • 14 April 2008, 23:00

Dacă vrei să ajungi în comuna Tudora, venind pe şoseaua dintre Vorona, la mică distanţă de intrarea în localitate privirea îţi va fi atrasă de un conglomerat de construcţii, un amestec de mai multe sere, clădiri cu rost de sediu administrativ, de utilităţi etc. Un panou, plantat pe margine de drum cu scopul de a lămuri pe orice curios despre ce este vorba, te informează că ai în faţă naşterea unei ferme agricole numită „Complex sere”, comuna Tudora, judeţul Botoşani, proprietate a Societăţii comerciale „ILIAG” SRL Botoşani. Lucrarea este finanţată din bani europeni în cadrul Programului Sapard şi are valoarea de 1.226.103 lei, adică peste 12 miliarde lei vechi. Cum şi noi am devenit curioşi, văzând o asemenea investiţie într-o zonă a judeţului cunoscută pentru clima sa rece, consecinţă a celor mai înalte dealuri din judeţ dar şi a curenţilor de aer care îşi fac de cap în întreaga vale a Siretului, ne-am interesat mai îndeaproape cine sunt curajoşii investitori. Nu mare ne-a fost mirarea să aflăm că sunt trei tineri din Tudora, a căror pregătire profesională n-are nimic în comun cu afacerea aflată în prag de finalizare investiţională şi de a intra în producţie.

Cum ia naştere o afacere
Constantin Agheorghiesei (foto 1) este absolvent al facultăţii de geografie, dar nimic nu l-a împiedicat să-şi ia o licenţă şi în biologie. Ajuns profesor de geografie la şcoala din Tudora, mintea sa scormonitoare nu i-a dat linişte sufletească până ce n-a găsit o soluţie să-şi rostuiască veniturile. Că din leafa de profesor este greu de trăit, chiar şi la ţară. Încet, încet în mintea sa a încolţit ideea iniţierii unei activităţi de piscicultură, realizarea unui eleşteu de peste 2 ha, peştele fiind un produs cu vânzare asigurată. Numai că lipseau banii. Alexandru Ilincuţă, fost lucrător prin Italia, avea de acum oarece experienţă în iniţierea unei afaceri cu bani europeni. Cei doi s-au întâlnit, iar din idee în idee s-a născut afacerea cu cultivarea şi creşterea legumelor în regim de seră. Celor doi li s-a alăturat Liviu Liuţe (foto 2), un alt tânăr priceput în mecanică. Toţi trei s-au pus pe treabă. Adică s-au informat cum poate fi obţinută o finanţare europeană pentru o investiţie cu perspectivă europeană.

Golgota birocraţiei
Au umblat mult până să găsească un consultant. S-au oprit la S.C. Katharsis SRL Botoşani, o societatea de consultanţă patronată de un grec cu ceva relaţii pe la instituţiile europene care acordă finanţări. Pe altul nici n-au găsit, pentru că Botoşanii n-au de firme de consultanţă agricolă. Cartea de vizită a acestei societăţi de consultanţă nu este una deosebită, dimpotrivă, unii au chiar o părere proastă despre modul în care lucrează. Tinerii au depăşit greutăţile dialogului cu ei şi s-au ales un proiect de finanţare care a devenit eligibil. Adică a fost aprobată finanţarea în limita sumei de 615.103 lei.
Obţinerea finanţării i-a costat, începând de la consultant până la cei care hotărăsc dacă te finanţează sau nu. N-au vrut să spună cât i-a costat, dar au recunoscut că au uns rotiţele sistemului de aprobare a finanţării, însă a meritat.
Numai că banii oferiţi de SAPARD nu acopereau valoarea investiţiei, mai ales că li s-a impus ca toată tehnologia de amenajare a serelor să fie achiziţionată de la firma franceză Richel. Aşa că au bătut la poarta băncilor.

Trebuie şi un pic de nebunie
Atraşi de reclama unor bănci, cum că intri pe uşa pozalor şi ieşi peste o oră cu creditele solicitate, fără a ţi se cere alte documente în afară de buletin, cei trei s-au dus la o astfel de bancă. Prima discuţie cu ofiţerul de credite li s-a părut extrem de atractivă. Le-a cerut să completeze cererea şi să revină peste o zi, când vor lua creditul. A doua zi, în mod politicos, li s-a spus că mai trebuie un document nesemnificativ. De la un document la altul, peste jumătate de an tinerii încă n-aveau nici un ban primit de la bancă.
Între timp construcţia serelor demarase, începuseră să vină utilajele din Franţa, iar banii de la Sapard erau pe sfârşite. În ce priveşte banca ce continuă să-şi facă reclamă că dă credite doar pe bază de buletin, le solicita noi şi noi documente. S-a format un dosar voluminos, care era studiat de către fel de fel de angajaţi ai băncii, pentru că trebuiau să-şi dea avizul. „Trebuie şi un pic de nebunie să te înhami la aşa ceva. Mă refer la afacerea noastră dar şi la modul de lucru cu banca” – ni s-a destăinuit Constantin Agheorghesei, iniţiatorul afacerii.
Până la urmă au reuşit să învingă birocraţia bancherului şi să obţină creditul. Numai că între timp se adunaseră datorii către firma franceză Richel, pentru tehnologia furnizată, către firma de construcţie. Iar creditul de şapte miliarde lei, angajat prin garantarea cu averea personală a celor trei asociaţi, a început să dispară repede din contul societăţii.

Totul se întâmplă mâine
Ridicarea serelor, dotarea cu tehnologia asistată de calculator, racordarea acestora la sursa de apă, căldură, menţinerea umidităţii era treabă de specialist. Firma franceză a pus la dispoziţie astfel de specialişti. Un francez şi un columbian, prin contract, au fost detaşaţi vreme de 15 zile la Tudora. Suntem deja în toamna anului 2007. Francezul era mai tolerant, dar inginerul columbian cerea ca totul să meargă şnur. Adică tot ce avea nevoie trebuia să i se pună imediat la dispoziţie. Numai că tot ce cerea, i se spune că va primi mâine. Modul nostru de a munci l-a determinat pe columbian să exclame: „La voi totul se întâmplă mâine, nu azi!”
Cum era de aşteptat, în termenul contractual de 15 zile, francezul şi columbianul n-au reuşit să ridice o seriă, cum s-a stabilit. Au lucra 30 de zile. Iar firma Richel a calculat penalizări de cinci mii euro, bani pe care patronii serelor vor trebui să-i plătească fără drept de apel.

Ce-a ieşit?
În momentul de faţă complexul de sere este realizat cam în proporţie de 90%. Sunt patru sere care acoperă 3000 m.p. S-a realizat captare proprie de apă, s-a realizat sursă proprie de energie electrică, s-au achiziţionat softurile pentru calculatoarele care vor dirija umiditatea, temperatura şi alţi parametri necesari respectării creşterii legumelor în sistem de seră. Au angajat şi un inginer de specialitate, pe tudoreana Elena Bâgu. Pe lângă suprafaţa serelor, au mai arendat 5 ha teren agricol care va fi cultivat în regim clasic.
S-au încheiat şi nişte precontracte cu supermarketurile, urmând ca acestea să preia prima tranşă de producţie. Au fost cultivaţi 50 ari cu ceapă şi 1500 m.p. fasole verde, pentru producţia de conserve. Banii s-au terminat, conturile societăţii sunt goale, dar se aşteaptă încasarea veniturilor din prima etapă de producţie. Cei trei tineri sunt optimişti şi cred că afacerea lor va fi una prosperă. Să le ajute Dumnezeu! (Ioan Rotundu)


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Fondurile europene sunt legate de agricultura asociativă
Mai mulţi bani pentru programul „Rabla”
Românii sărbătoresc Floriile la Londra
Parlamentul de la Chisinau adoptă o lege discriminatorie
Cioroianu a plecat, haosul din consulate a rămas
Spectacol tragi-comic la Tiraspol
Să constaţi şi să nu crezi
blogul lui Conţac
Program TELE’M Botoşani, marţi, 15 aprilie
Mitică, bărbat plăpând
Horoscop
Dumneavoastră veniţi cu problema.Noi vă găsim soluţia!
Aşii volanului stopaţi de ACR şi huliţi de locatari
Lansarea candidaţilor social-democraţi va avea loc pe 2 mai
Situaţia arhivelor dă dureri de cap autorităţilor
Pesediştii nu plâng după primarul de Suliţa
Când prefectul nu-i acasă, primarii joacă pe masă!
Comentariul comentariilor (XCVII)
(Ioan Rotundu)
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog