Omul care se luptă cu sistemul, fără să-l poată învinge

Despre Titel Arhip (foto) din comuna Frumuşica, satul Vlădeni în paginile electronice ale Jurnalului s-a mai scris. Omul se încăpăţinează să lupte cu actualul sistem de guvernare aflat sub semnul zodiilor preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc şi să facă ceva în interesul său şi al comunităţii locale.
Titel Arhip este singurul român din ţară care a avut curajul să înfiinţeze o cooperativă de producţie legume şi fructe, unitate economică menită să valorifice potenţialul fructifer şi legumicol al zonei geografice din bazinul Hârlău – Flămânzi. A înfiinţat unitatea cheltuind mulţi bani şi luptându-se din greu cu hăţişurile birocraţiei instituţiilor statului. Când na crezut că a trecut greul şi că poate răsufla uşurat, suflecându-şi mânecile a treabă, a constatat că greul de abia începe.,
Arhip a făcut cuvenitele demersuri şi a înregistrat la OSIM, printre alte denumiri de produse şi două branduri locale: Ţuica de Rădeni şi Feteasca de Frumuşica. Dar degeaba a înregistrat mărcile, de vreme ce nu poate produce şi comercializa ţuica şi vinul, neavând un spaţiu pe care să-l amenajeze în acest scop.
În localitatea Frumuşica a fost cândva un mat, unde se producea ţuica de Rădeni şi se vinificau strugurii de Fetească obţinuţi din culturile de vii din zonă, culturi care acopereau sute de hectare de teren. Numai că matul a aparţinut de fosta societate botoşăneană Vinalcool. Iar societatea a fost privatizată, acţionarul majoritar devenind Mihai Ţâbuleac, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Ţâbuleac nu s-a dovedit a fi un bun manager iar societatea a ajuns în faliment. Din mândreţea fostului mat, la Frumuşica au rămas doar nişte spaţii goale, iar fostul manager ne dă acum lecţii de manageriat de pe postul de preşedinte al CJ.
Spaţiile ar fi tocmai nimerite pentru interesele cooperativei lui Arhip, dar Fiscul, care le-a confiscat în contul datoriei, a „uitat” că le are în proprietate şi că trebuie să le valorifice în vreun fel. Aşa că spaţiile stau de izbelişte, aşa cum sunt multe astfel de spaţii prin judeţ. Dacă ele ar fi măcar concesionate sau închiriate lui Arhip, aici s-ar putea relua activitatea fostului mat, pentru că materie primă, fructe şi struguri, există. Dar nu-i pasă nimănui de producţia ţăranilor din zonă, deşi premierul Boc trâmbiţează cât poate de des că românii trebuie să-şi valorifice produsele alimentare pe piaţa internă, urmând a consuma produse sănătoase şi ieftine. Premierul una spune şi altele-i sunt faptele.
Neavând unde să înceapă producţia de valorificare a materiei prime din zonă, Arhip s-a orientat spre altă direcţie. A achiziţionat mierea de albine de la apicultorii din zonă, o miere de calitate, pe care a încercat s-o promoveze la export. N-a reuşit, piedicile birocratice dovedindu-se de neînvins. Apoi, sunt verigi intermediare până ca mierea să iasă din ţară, că te laşi păgubaş, mai ales că tot câştigul estimat se scurge în buzunarul intermediarilor, producătorul alegându-se doar cu munca.
O altă încercare este în curs de desfăşurare. A pus gospodinele din zonă să prelucreze în sistem casnic fructele. Aşa a reuşit să adune borcane cu fel de fel de produse alimentare: compoturi, gemuri, dulceţuri etc. suficiente pentru a organiza o expoziţie de promovare. Acum aşteaptă ocazia. A avut una spre Italia, dar n-a avut suficienţi bani să poată participa la respectiva expoziţie iar sponsorii nu s-au arătat darnici pentru aşa ceva.
O altă iniţiativă a lui Arhip şi-a găsit ecou în rândul sătenilor. Cu mijloace mai mult sau mai puţin costisitoare, mulţi localnici au amenajat solarii pe suprafeţele mici ale grădinii. Au pregătit şi răsaduri. Vor cultiva roşii, castraveţi, ardei graşi, ridichi, salată etc. Unii ţărani chiar au trecut deja la faza de a muta plantele din răsaduri în solariile acoperite cu folie de plastic, pentru a da dru8mul la vegetaţie.
Arhip este în căutarea unei soluţii de desfacere a acestor legume şi zarzavaturi. Ar vrea un chioşc în piaţa centrală a Botoşanilor, dar îi greu şi costisitor. S-a ales cu promisiuni şi oarecare aluzii că trebuie să se arate descurcăreţ. A înţeles aluzia, aşa că se luptă să obţină condiţii mai avantajoase pe piaţa oraşului Hârlău.
La Frumuşica, Titel Arhip se luptă cu sistemul. Deocamdată sistemul este mai puternic, dar nici Arhip nu se dă bătut. El speră să reuşească. Noi promitem să-i venim în ajutor cu sprijinul mediatic.
Ioan Rotundu