Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Editorial
Horoscop
Umor
Reportaje
Remember
Anchete
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
22201
De la 07 Ianuarie 2003
106094186

Conflicte imobiliare nerezolvate la Primăria Mihăileni

  • Ioan Rotundu
  • 25 August 2022, 20:39

Luni, 22 august a.c., însoţit de scriitorul şi jurnalistul din garda veche Corneliu Filip, am făcut o incursiune prin judeţ, inclusiv la Mihăileni. Cu primarul Laurenţiu Ioan Barbacariu (foto 1), medic de profesie, am avut o discuţie mai lungă, dar pe mine m-au interesat dacă s-au rezolvat două vechi conflicte imobiliare de primă importanţă pentru comună.
În timpul regimului comunist, în Mihăileni a existat familia Zahacinschi, o familie de intelectuali care s-au îndeletnicit şi cu nobila artă de a încondeia ouăle. De-a lungul anilor s-au adunat mii de ouă încondeiate pe care Nicolae Zahacinschi le-a adăpostit în propria casă pe care a amenajat-o ca muzeu.
Anii au trecut ar soţii Zahacinschi au trecut la cele veşnice, lăsând în urmă o preţioasă şi chiar unică colecţie de ouă încondeiate.
După 1990, primarii comunei nu s-au arătat preocupaţi de a pune în valoare publică această colecţie şi nici de a păstra casa muzeu. Pentru ca această colecţie să nu dispară, conducerea Muzeului Judeţean Botoşani, prin muzeografa Steliana Băltuţă, a preluat colecţia de ouă şi a depus-o în depozitul muzeului, unde se află şi în prezent, ea nefiind accesibilă publicului.
Pentru că Nicolae Zahacinschi n-a avut copii şi nici alte rude care să revendice moştenirea asupra imobilului, acesta s-a degradat de la an la an, ajungând în prezent în starea în care se poate vedea din fotografie (foto 2).
Primarul Barbacariu spune c㠄Vom încerca să preluăm imobilul în proprietatea primăriei ca să-l putem reabilita şi reînfiinţa muzeul.”
Numai că aceste vorbe le-am mai auzit de la primar şi acum vreo 5 ani. Probabil că există în calea rezolvării problemei pe cale legală şi anumite interese obscure. Dacă pozaDacă nu este aşa, atunci de ce nu se rezolvă problema pe calea unei acţiuni civile care nu ar necesita nici cheltuieli majore din partea primăriei şi nici nu ar fi un proces complicat, de vreme ce nu sunt moştenitori iar legea, Codul civil, este foarte clară în astfel de situaţii.
Un al doilea aspect pe care l-a discutat cu primarul a fost clădirea Căminului cultural din satul Rogojeşti, un sat locuit de etnici ucraineni şi care până la 1918 a aparţinut de Imperiul Austro-Ungar.
Despre acest imobil puteţi afla detalii citind articolul intitulat „Boierii vechi îşi ţineau cuvântul dat, ciocoii noi nu”, publicat în Jurnalul la data de 6 noiembrie 2016, din care reproducem acest fragment: „Tudor Flondor a fost muzician şi compozitor de seamă şi a avut mai mulţi copii printre care şi fiica Florica (Lealea) Flondor, căsătorită Racovitză, decedată în 1983. Urmaşii săi, Alexandru Cristian Racoviţă, Eugenia Anca Racoviţă, Georgeta Maria Racoviţă, au revendicat moşia şi conacul Rogojeşti în a căror posesie au intrat. Pentru că toţi moştenitorii sunt bucureşteni, l-au desemnat pe un anume Mihai Pânzaru ca administrator al conacului şi al terenurilor recuperate cu drept de moştenire.”
La cererea moştenitorilor, acest Mihai Pânzaru a readus în proprietatea moştenitorilor o suprafaţă de teren de 3 ari, aflată peste drum de conacul boieresc, pe care în timpul comunismului, prin muncă patriotică, s-a ridicat un cămin cultural. Terenul a fost donat de cavalerul Tudor, pe cuvânt, unui cetăţean care l-a slujit cu credinţă. Actualii moştenitori au profitat de lipsa actelor şi au recuperat terenul. Boierii îşi ţineau cuvântul dat şi acesta era mai presus decât un înscris semnat..
Familia de cavaleri pozaFlo9ndor, era o familie de importanţi oameni politici şi de cultură, Iancu fiind cel care a realizat la 1918 unirea Bucovinei cu România iar Tudor a fost un mare om de cultură.
„Tudor cavaler de Flondor a fost un susţinător şi creator de cultură românească dar moştenitorii săi l-au dezonorat râvnind la un amărât de cămin cultural unde de câteva ori pe an ucrainenii din Rogojeşti prezentau spectacole prin care-şi păstrau tradiţiile şi obiceiurile pe care cei din familia Flondor le-au apreciat şi încurajat să fie păstrate din generaţie în generaţie.” – stă scris în articolul citat şi publicat în 2016.
Actualii moştenitori, aşa-zişii ciocoi noi, Racovitzenii, au luat pământul înapoi cu tot cu căminul cultural care stă închis de mai bine de 10 ani şi se degradează de la o zi la alta (foto 3).
Problema actuală este că Mihai Pânzaru, administratorul desemnat de moştenitori, a decedat iar primarul nu mai are prin cine ţine legătura cu moştenitorii ca să clarifice problema. Eu cred că mai degrabă la mijloc ar fi o lipsă de diplomaţie a conduceri Primăriei Mihăileni, a abilităţii de a-i contacta direct pe moştenitori şi rezolva problema amiabil ş în favoarea etnicilor ucraineni care nu mai au unde să-şi transmită zestrea culturală de la o generaţie la alta.
Mai cred că primarul Barbacariu ar trebui să-l coopteze în negocieri pe arhitectul şef al României, Şerban Sturdza, cel care a reabilitat casa bunicilor lui George Enescu şi care este un nume ce familia Racovitză nu-l poate ignora sau respinge la dialog. Numai să se vrea cu adevărat să se rezolve ambele probleme: casa Zahacinschi şi Căminul cultural Rogojeşti.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Lumea lu Rotundu Reconstituirea
Horoscopul săptămânii 22 – 29 august 2022
Bancul săptămânii: Etichetă lipită poliţiştilor rutieri
Catrenul săptămânii
Ioan Mamaische
Asfaltul turnat sub mandatul lui Macaleţi, cam prea repede s-a spart!
Ioan Rotundu
Un nou val de umilinţe la adresa românilor
Ioan Rotundu
Visul de la Mihăileni al arhitectului Şerban Sturdza s-a împlinit
Ioan Rotundu
Lucrările de re refacere a casei bunicilor lui George Enescu s-au împotmolit
iOAN rOTUNDU
Întâmplări la Botoşani de la defilările de 23 August
Ioan Rotundu
Pe Ceauşescu l-am împuşcat, dar la sărbătorile lui n-am renunţat
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă