Organizat în centrul istoric al Botoşanilor, „Septrember fest”, cum l-au numit organizatorii (oare când ne vom lecui să nu mai folosim terminologie străină pentru evenimente ce au la noi o tradiţie mult mai respectabilă decât a multor străini?), „Festivalul toamnei” cum ar fi fost firesc şi românesc să se numească, evenimentul s-a desfăşurat după alte tipare decât cele cu care eram obişnuiţi. Mai întâi că pentru organizarea evenimentului de către cei doi viceprimari Cătălina Lupaşcu şi Eugen Ţurcanu nu s-au mai solicitat serviciile firmei bucureştene agreată de primarul Portariuc. Această decizie a dus la reducerea substaţială a cheltuielilor de organizare. După cum au declarat cei doi viceprimari, evenimentul a costat cam la un sfert din cât s-a cheltuit în anul 2013 sau 2012.
Apoi, pe lângă scena pentru cântăreţi s-au amenajat ateliere pentru activităţi sportive. S-a jucat volei şi mai ales s-au făcut demonstraţii de către luptătorii karatişti. În Botoşani există puternice şcoli de karate ale căror elevi s-au încununat cu premii la campionatele balcanice, europene şi mai ales mondiale. Aceşti tineri şi tinere, cu vârste de la 4 la 15 ani, au uimit privitorii cu abilităţile lor de a lupta.
Nu l+am văzut în aceste zile pe primarul Ovidiu Portariuc printre botoşăneni. Nu ştiu de ce a fugit să dea ochii cu cei care în 2012 l-au făcut primar prin votul lor dar poate că aceşti tineri karatişti ar fi meritat să primească şi aplauzele primarului. Că de fonduri pentru susţinerea antrenamentelor nu mai încape vorbă. Banii din bugetul public se scurg în buzunarul baronilor PSD, baroni care n-au ochi pentru activităţile sportive ci buzunare pentru comisioane şi para îndărăt pe seama banilor publici.
N-au lipsit tarabele ţigăneşti cu gablonzurile şi kitschurile lor, o decizie neinspirată de a curăţa evenimentul de comercianţii vânzători de obiecte strălucitoare menite să-i atragă pe copii, un fel de jucării ce devin nefolositoare la puţin timp de la cumpărare. De apreciat, în schimb, prezenţa colecţionarilor de obiecte casnice vechi, de odoare bisericeşti vechi de peste un secol, de tablouri copii sau originale ale unor pictori celebri şi mai puţin cunoscuţi.
Va rămâne mult timp în amintirea botoşănenilor şi inspirata iniţiativă de a se acoperi o porţiune de stradă a Centrului istoric cu umbreluţe multicolore. Mai ales că, graţie declaraţiei total anapoda a părintelui protopop Lucian Leonte, care a ţinut să asemuiască coloristica umbreluţelor în stil curcubeu cu un simbol al comunităţii homosexualilor, am ajuns celebri în întreaga Românie. E drept, este vorba de o celebritate
celebritate nedorită, dar în lipsă de ceva mai bun ne mulţumim şi cu aceasta.
Sâmbătă după amiază zona era puternic dominată de ţiganii care stăteau pe scările de intrare în magazine şi mâncau seminţe sau se plimbau în grupuri printre cei prezenţi care vedeau în prezenţa ţiganilor un pericol pentru propriile buzunare. duminică numărul ţiganilor scăzuse vizibil. Poate că i-a descurajat prezenţa mai numeroasă a jandarmilor şi a poliţiştilor comunitari. Evenimentul coincizând cu deschiderea anului şcolar, majoritatea celor prezenţi la festival erau tineri de şcoală gimnazială şi liceu. Acest lucru l-au simţit în mod neplăcut vânzătorii de preparate din carne şi berarii. Am stat de vorbă cu maramureşenii care vindeau preparate din carne de oaie. Mi s-au plâns că vânzările au fost mult sub aşteptări şi că nu ştiu dacă îşi vor scoate cheltuielile de deplasare şi cazare. De altă părere sunt comercianţii autohtoni din zonă care susţin că astfel de evenimente îi ajută să le crească vânzările. Gheorghe Câmpanu, patronul hotelului „Rareş” este de părere că astfel de evenimente ar trebui permanentizate în Centrul istoric şi că numai aşa zona se va revigora economic.
Principala problemă rămâne prezenţa masivă a ţiganilor care în cursul săptămânii, sâmbăta şi duminica, mai ales după amiaza, stau grupuri, grupuri, se aşează pe treptele de intrare în magazine şi scuipă coji de seminţe iar puradeii se fugăresc prin jurul statuii fără ca prin zonă să-şi facă apariţia vreun organ de ordine publică.
Una peste alta, „Festivalul toamnei” organizat de cei doi viceprimari şi care a înlocuit „Festivalul verii” pe care primarul Portariuc, din motive încă necunoscute, l-a abandonat, a fost un eveniment ce a dat culoare Centrului vechi al Botoşanilor şi a fost apreciat de botoşăneni, mai ales de cei tineri.
„Festivalul toamnei” vine după o sărbătoare a „Zilelor recoltei” organizate de primarul Portariuc într-un mod neaşteptat de lamentabil. Poate că aleşii locali ar trebui să decidă ca de acum înainte să sărbătorim „Festivalul toamnei” cumulat cu „Zilele recoltei”, eveniment care să fie organizat de mâini pricepute şi fără ca sărbătoarea să fie confiscată politic.
P.S. – Aseară, în jurul oreo 22.00, ţiganii invadaseră din nou zona adiacentă scenei. De pe scenă staţiile de amplificare bubuiau asurzitor, aşa că majoritatea spectatorilor se refugiaseră în zona statuii. Cred că erau în jurul a vreo doumă mii de persoane, majoritatea tineri. Mesele erau ocupate, se consumau preparate şi se bea bere, ceea ce făcuse comercianţii să fie mai veseli, inclusiv maramureşenii cu grătarele pline cu mici şi flei de oaie. Se cunoştea totuşi concurenţa meciului cu Dinamo, mulţi fiind curioşi să vadă nocturna, aşa că în jurul stadionului a fost mare aglomeraţie până după sfârşitul meciului.
Ioan Rotundu
nu e nicio deosebire intre modul in care gandesc el si Voiculescu
