Locuitorii din zonă, ranchiunoşi sau buni cunoscători ai afacerilor lui Marcel Neamţu spun că aceasta şia- dezvoltat afacerile urmând „drumul contrabandei cu ţigări” din Republica Moldova.
Dacă e să avem în vedere că toate comunele enumerate sunt înşirate în aval de-a lungul râului Prut începând cu Ştefăneşti şi vecine cu Republica Moldova, putem aduce vorba despre contrabanda cu ţigări.
Dar nu despre aceste magazine ale lui Neamţu voi relata în articolul de faţă. Cu ani în urmă Marcel Neamţu a pus bazele unei construcţii tip Pensiune turistică pe raza comunei Călăraşi în punctul numit Berza. Este aici o cruce de drum, mai corect o intersecţie a drumului judeţean ce vine dinspre Libertatea – Călăraşi care traversează drumul naţional Ştefăneşti – Iaşi pentru a coborî spre malul Prutului ăn satul Berza ce aparţine de comuna Santa Mare.
În acest loc numit „La Berza” se află şi o pădurice destul de pitorească şi care coboară de la şosea până spre malul Prutului. La nici o sută de metri de pădurice, pe un teren a cărui regim juridic n-am reuşit să determin ieri la Primăria Călăraşi pentru că primarul Elena Vrajoitis era plecată din localitate, Marcel Neamţu a ridicat o Pensiune turistică. Cel puţin autorizaţia de construcţie emisă de Primăria Călăraşi este pentru pensiune turistică construită cu bani europeni.
Pensiune a fost ridicată cu peste trei ani în urmă, a fost împrejmuită cu un gard solid şi, în loc de turişti, aici îşi duc viaţa doi călugări. Chiar şi construcţia pensiunii este una ciudată, având un acoperit de tip „ştefanian”, stil folosit la bisericile ortodoxe din Moldova şi a cărui nume vine de la acoperişul bisericilor ctitorite de Ştefan cel Mare. Mai mult, pe lângă clădirea principală care aduce a pensiune turistică s-au ridicat două foişoare care au în vârful acoperişului ţuguiat ditamai crucea. Privit de la distanţă, întregul complex aduce cu un aşezământ monahal.
Despre această pensiune „mănăstire” am primit informaţii că ar fi un adăpost pentru contrabanda cu ţigări. Cică acei doi călugări sunt de fapt contrabandişti de ţigări care lucrează mână în mână cu poliţiştii de frontieră şi că nu este bine să circuli la vreme de noapte prin această zonă izolată pentru că te poţi alege cu câteva ciomege pe spinare, aceasta în cel mai fericit caz.
Ieri am dorit să stau de vorbă cu acei doi călugări şi să aflu direct de la ei dacă pensiunea a fost cumva alocată de omul de afaceri pentru a deveni mănăstire sau dacă ei numai sunt cazaţi ocazionali acolo. Poarta metalică era bine
bine încuiată şi prin curte nu era ţipenie de călugăr. M-am învârtit cu şoferul prin jurul gardului dar nu era nicio breşă să accedem în interior. Tot privind, şoferul a decretat că nu poate fi mănăstire de vreme ce nu există nicio biserică. Avea şi el dreptate! La crucea drumului care duce, cum spuneam, şi spre Libertatea-Călăraşi se află în curs de amenajare o troiţă iar alături este un fel de staţie de autobuz. Câteva femei dar şi un bărbat aşteptau probabil autobuzul. Am intrat în vorbă şi am aflat că sunt din Berza. Oamenii mi-au explicat că în clădirea „de acolo” (au arătat spre pensiunea aflată la nicio sută de metri de noi) noaptea se petrec lucruri ciudate. Ziua mai pot fi văzuţi doi călugări voinici care nu se comportă precum călugării, mi-au spus ei.
Ne-au văzut că am încercat să intrăm în curte şi ne-au spus că am avut noroc. Dacă erau călugării ne alegeam cu câteva ciomege pe spinare. Una peste alta, cei din Berza mi-au spus că acolo se face contrabandă cu ţigări şi că zona este bine păzită chiar de poliţiştii de frontieră care roiesc prin împrejurimi toată noaptea.
M-am îndreptat spre Primăria Călăraşi dar la intrarea în satul Libertatea era o femeie mai în vârstă de care am întrebat ce se află „în construcţiile acelea de la şosea”. Femeia m-a întrebat dacă vreau să cumpăr ţigări. I-am răspuns că nu fumez şi am plecat. Abia în maşină am realizat că femeia se referea dacă vreau să cumpăr ţigări de contrabandă, dându-mi de înţeles că le pot cumpăra de la pensiune.
Nu ştiu cât adevăr este în toată această speculaţie a cetăţenilor din zonă dar ce este adevărat se poate vedea şi din fotografiile făcute din lateral şi din faţă. Clădirile aduc mai mult a mănăstire dar nu există biserică. În schimb, pe acoperişul construcţiilor se pot vedea cruci masive ce de la distanţă îţi dau impresia de mănăstire.
Şi în Călăraşi oamenii vorbesc că acolo se face contrabandă cu ţigări. Cum în jurul gardului pe unde ne-am învârtit noi nu mirosea a tutun, nu avem probe că se face contrabandă cu ţigări dar nici argumente să combatem afirmaţiile localnicilor. Poate î n urma acestui articol se va gândi vreo instituţie a statului să-i urce pe mascaţi într-o maşină şi la zori de zi să de-a buzna în interior să se convingă dacă cei doi sunt adevăraţi călugări şi se află la ceas de rugăciune.
În ce mă priveşte, cred că subiectul va fi trecut pe lista de aşteptare a unui reportaj televizat la Lumea lu’ Rotundu. Pare un subiect incitant, mai ales dacă vom avea norocul să dăm şi peste călugării cei voinici sau, cine ştie, ghinionul!
De ce a cerut disjungerea dosarului 
