Luna curăţeniei a devenit una mizeriei oraşului Botoşani

Stă în tradiţia gospodarului de la sat ca în lunile martie - aprilie să facă curăţenie în gospodărie. Gunoiul adunat peste iarnă de la animale este cărat la câmp, gardul viu este curăţat,, la fel şi pomii din jurul casei, gardul din materiale reparat, buruianul şi resturile vegetale din grădina şi grădiniţa casei strânse grămadă şi date focului etc.
Toate aceste operaţiuni de curăţenie şi înnobilare a gospodăriei se fac îndeobşte până în sărbătoarea numită popular Alexii, atunci când ies gângăniile din pământ dar obligatoriu sărbătoarea Paştelui trebuie să-l găsească pe ţăran cu gospodăria lună. Las nivel urban s-a înrădăcinat încă din vremurile comuniste ca luna aprilie să fie considerată luna curăţeniei. S-a respectat această tradiţie şi în perioada postdecembristă iar primarii municipiului Botoşani s-au străduit fiecare după capacităţile sale organizatorice să curăţă oraşul, mai ales că luna aprilie înseamnă pentru botoşăneni şi sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul spiritual al oraşului.
Dar de când primarul oraşului a fost ales Ovidiu Portariuc, tradiţiile sunt date peste cap una după alta. După ce a mutat Festivalul verii la început de toamnă iar Ziua recoltei la sfârşit de vară şi a anunţat că Zilele oraşului nu se vor serba de Sf. Gheorghe decât în fugă, evenimentul urmând a fi marcat consistent la 1 Mai, în acest an primarul Portariuc n-a mai curăţat nici oraşul în tradiţionala lună aprilie.
Niciodată de când am devenit botoşănean oraşul n-a arătat atât de mizerabil ca în momentul de faţă. Dacă prin zonele centrale cei de la Urban Serv l-au mai cosmetizat cât de cât de gunoaiele străzii, vopsitul bordurilor în intersecţii, a trecerilor de pietoni, săpatul spaţiilor verzi şi pregătirea terenului pentru plantatul florilor cât şi celelalte operaţiuni de primenire a spaţiului urban nu s-au mai executat.
În schimb, zonele dosnice ale cartierelor şi cele mărginaşe au fost lăsate pradă gunoaielor. Gara arată frumos din faţă dar în spatele ei sunt munţi de gunoaie. Printre şinele abandonate, printre pâlcurile de salcâmi crescute printre linii (foto 2), stau aruncate fel de fel de resturi menajere, peturi, pungi de plastic etc. La poarta unei fabrici de mobilă stă un munte de rumeguş (foto 3) care putrezeşte. Nici inspectorul de la Primărie, nici cei de la Mediu n-au călcat prin zonă. Nici că mai trebuie altă dovadă că primarul nostru este un prost gospodar.
La capătul str. ! Mai finalizată cu o alee asfaltată ce coboară spre râul Luizoaia, la intersecţia cu str. Muşat – Vodă (foto 1) , din nou zona a devenit pradă gunoaielor depozitate aici de crescătorii de animale de la case. Cei care vin dinspre cartierul Cişmea ca să ajungă în oraş trec pe lângă zona de gunoaie şi aruncă vorbe grele la adresa primarului. Vine vara iar vorbele lor grele vor fi înăduşite de mirosurile grele emanate de gunoi.
Centura Sucevei, unde stau expuse la vânzare automobile fel de fel, este toată mizerabilă. Nici că s-ar putea face curăţenie de vreme ce sunt parcate aici maşini de luni de zile, proprietarul aşteptând să-i apară un cumpărător.
Şi albiile celor două râuri care străbat marginile oraşului, la nord-est Luizoaia şi la ssud-vest Dresleuca sunt pline de mizerie, de gunoaie lăsate să putrezească, de resturi menajere şi obiecte casnice aruncate pe mal sau în albie. Despre mizeria care străjuieşte malurile acestor două râuri am mai scris dar nimeni de la Primărie sau Mediu nu s-a simţit deranjat în orgoliul activităţii profesionale.
Botoşănenii recunosc că oraşul este mizerabil şi că primarul lor nu pare a fi interesat de situaţie dar n-au încotro şi acceptă situaţia de fapt. Cei care l-au votat tac vinovaţi, cei care au avut un alt preferat acum îi condamnă pe cei care l-au susţinut pe Portariuc să ajungă primar. Şi unii, şi alţii sunt la fel de vinovaţi de vreme ce nu s-au adunat sub geamul primarului să-i ceară socoteală de ce a abandonat oraşul gunoaielor.