Apriga dispută dintre Alexa şi Vâzdoagă se acutizează

Omul de afaceri Costache Alexa se află într-o aprigă dispută cu preşedintele Cooperativei de consum Botoşani, politicianul Gheorghe Vâzdoagă(foto). Disputa dintre cei doi este de fapt exponentul unor grave nedreptăţi pe care membrii şi angajaţii cooperaţiei de consum le-au suferit după 1990. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, Costache Alexa, cunoscut botoşănenilor prin funcţia sa de şef al cabanei „Stejarul”, a ales calea privatizării. El a fost printre primii botoşăneni care a pus bazele unei societăţi comerciale proprii „CDA2”, fiind şi printre primii localnici care a avut curajul să angajeze de la BCR un credit de câteva milioane de lei, pe atunci cu dobânda de 3%. Deşi privatizat, Alexa nu s-a îndurat să renunţe la funcţia de şef al cabanei, unitate turistică în care a investit mulţi ani la rând, financiar şi spiritual, menţinând-o în topul unităţilor turistice de alimentaţie publică din ţară. Între timp legislaţia referitoare la cooperaţia de consum s-a modificat, iar el a fost nevoit să cedeze funcţia de şef la cabană, pentru a se ocupa de propriile afaceri. Pensionarea lui Neculai Pintilie, şeful laboratorului de carmangerie, a permis conducerii Cooperativei de consum Botoşani, respectiv preşedintelui Gheorghe Vâzdoagă, să poată ceda laboratorul lui Alexa, în baza unui contract de colaborare legiferat prin Decizia 24 Centrocoop. S-a stabilit ca 60% din profit să revină cooperativei şi 40% lui Alexa. Ambiţios, în scurt timp Alexa a rentabilizat laboratorul de carmangerie, înregistrând un profit substanţial. Tot în acelaşi timp, cabana „Stejarul”, având un alt şef, a înregistrat o pierdere însemnată. Era prin anul 1996. Sensibil la munca sa de-o viaţă, Alexa n-a putut sta în expectativă, privind la prăbuşirea economică a cabanei. El a propus conducerii cooperativei, iar aceasta a acceptat, ca cinci milioane de lei din profitul său la laboratorul de carmangerie să fie contabilizat în gestiunea cabanei, salvând astfel unitatea de la colapsul financiar în care intrase. În preţuri actuale, suma de cinci milioane de lei cedată în 1996, se ridică la aproximativ un miliard de lei. Anii au trecut, devalizarea unităţilor cooperaţiei de consum s-a accentuat, legislaţia s-a modificat la propunerea unor grupări mafiote cu vârfuri în Parlamentul României şi în favoarea lor. Punctul culminant a fost atins anul trecut, odată cu adoptarea Legii 1/2005 privind unităţile cooperatiste. Pentru că imediat după 1990, într-un mod dolosiv, membrilor cooperatori le-au fost restituite părţile sociale, stăpânii asupra patrimoniului cooperaţiei de consum au rămas o mână de şefi şi salariaţii aserviţi intereselor acestora. Un patrimoniu de sute de miliarde de lei a rămas la cheremul lui Constantin Amironesei, preşedintele Federalcoop Botoşani. Praful s-a ales din el, iar Cooperativa de consum Botoşani n-a făcut excepţie. După ce părţile sociale au fost restituite membrilor cooperatori, şi numai acelora care au putut face dovada cu carnetul de membru cooperator şi chitanţele de depunere, sumele rămase ca neidentificate au devenit proprietatea cooperativei, respectiv proprietatea celor care au ştiut cum să obţină şefia unităţii. Legile ulterioare le-au permis reîmpărţirea patrimoniului, dând o nouă valoare unei părţi sociale depusă. Aceste părţi sociale au intrat pe mâna şi în proprietatea celor care au avut şi mai deţin puterea. Ori, lui Costache Alexa, care a muncit o viaţă în cooperaţia de consum, nu i s-a acordat nici o parte socială faţă de fondul său social depus la casieria unităţii. Mai mult, în 1990 Alexa avea garanţii băneşti depuse de către cooperativă la CEC, în sumă de peste 60 mii lei. În preţurile de atunci, contravaloarea unei Dacii. Conducerea Cooperativei de consum Botoşani a mutat garanţiile băneşti de la CEC la Bankcoop. Banca s-a prăbuşit şi, odată cu ea, s-au dus pe apa sâmbetei banii gestionarilor. Corect ar fi fost ca cei în cauză, inclusiv Alexa, să fie despăgubiţi. Asupra acestui aspect tace şi preşedintele Amironesei, şi Vâzdoagă. Numai Alexa nu vrea să fie luat drept fraier. El a cerut actualului preşedinte al Cooperativei de consum Botoşani, Gheorghe Vâzdoagă, ca fondul său social, garanţiile în numerar şi suma de cinci milioane de lei cu care a împrumutat cabana „Stejarul” pentru rentabilizare să-i fie transformate şi recunoscute ca părţi sociale la valoarea nominală de astăzi. Este o revendicare absolut justificată, dacă avem în vedere modul în care s-au derulat evenimentele în sistemul cooperaţiei de consum. „Vreau să mi se recunoască efortul meu de-o viaţă. Nu le cer să-mi restituie banii. Le cer să-mi recunoască calitatea de acţionar la cooperativ㔠– susţine Costache Alexa. De partea cealaltă, preşedintele Gheorghe Vârdoagă susţine că în arhiva cooperativei nu mai sunt documentele care să-i ateste lui Alexa partea de fond social depusă până în 1990. Nu mai sunt nici documentele contabile din perioada cât Alexa deţinea laboratorul de carmangerie în cotă parte de profit cu cooperativa. „Am auzit că Alexa ar fi dat cinci milioane de lei pentru rentabilizarea cabanei Stejarul, dar nu mai sunt documentele contabile din acea vreme. Dacă Alexa susţine că aşa s-au petrecut faptele, să le dovedeasc㔠– susţine şi Gheorghe Vâzdoagă. Preşedintele Vâzdoagă recunoaşte că garanţiile în numerar s-au pierdut la Bankcoop, dar nu consideră că este o vină a sa sau a unităţii pe care o conduce. „Domnul Alexa nici nu poate deţine părţi sociale la cooperativa noastră, pentru că art. 32 lit. „c” din Legea 1/2005 privind cooperaţia îi interzice, prin activitatea sa privată el făcând concurenţă neloială nou㔠– mai susţine Vâzdoagă. Cert este că între cele două părţi nu sunt semne de reconciliere, fiecare având dreptatea sa. Dar Alexa nu-i dispus să cedeze aşa uşor. El este hotărât să apeleze la o expertiză contabilă extrajudiciară şi să-şi obţină drepturile prin instanţa de judecată, în care scop a şi contactat avocaţi celebri. Rezolvarea litigiului fiind unul de durată, nu excludem posibilitatea ca între timp să apară noi modificări legislative. Prin cooperaţia de consum au mai rămas bunuri ce pot fi valorificare avantajos. Mai ales că, datorită legislaţiei, nimeni nu va răspunde vreodată pentru devalizarea acestui sistem. (Ioan Rotundu)