Problema arendării terenului, deşi este reglementată prin lege, a devenit pentru şarlatanii din comunele judeţului o importantă sursă de venit. Cadrul legal al arendării terenului îl constituie Legea 16/1994 actualizată prin noi reglementări, ultimele din 5 martie 2008, prin Legea 20/2008, prin care procesul arendării terenului a fost pus de acord cu reglementările Uniunii Europene. Dar cum este specific nouă, românilor, ca să găsim căi ocolitoare de respectare a legilor, şi în cazul Legii arenzii s-au găsit suficienţi şarlatani care să găsească portiţe ce să le permită să-i înşele pe proprietarii de terenuri dispuşi să-şi arendeze suprafeţele deţinute.
Îndeobşte, cei care arendează astfel de terenuri, numiţi prin lege arendaşi, sunt constituiţi în persoane juridice dar nu lipsesc din peisaj şi persoanele fizice. Persoanele juridice sunt asociaţiile agricole, cu unul sau mai mulţi asociaţi dar şi societăţi comerciale ce funcţionează în baza Legii 31/1990. Mai avem şi asociaţii agricole mixte, adică fondate între asociaţi români şi asociaţi veniţi din ţările Europei. În astfel de cazuri, asociaţii români se ocupă de arendarea terenurilor iar cei străini vin cu utilajele agricole.
Legea mai prevede că orice contract de arendare are putere juridică pentru părţi numai dacă a fost înregistrat în registrul special înfiinţat în cadrul fiecărei primării. Cei mai mulţi arendează terenuri fără a încheia contract în formă scrisă şi fără a-l înregistra la primărie, întreaga operaţiune de arendare bazându-se pe încredere. Este forma cea mai uşoară de păcălit proprietarii de terenuri. În cazul de faţă, însă, ne vom ocupa de o situaţie ce aparent juridic pare a fi în regulă, numai că păcăleala nu lipseşte din peisaj.
În comuna Havârna a luat fiinţă Asociaţia comercială “ECOBRAND” SRL, o societate mixtă româno-germană. Din partea română asociatul se numeşte Marin Brumă, un tânăr de vreo 30 de ani despre care bătrânii din comună nu prea rostesc vorbe frumoase. Şi au toate motivele să-şi manifeste nemulţumirea.
Anul trecut, acest Brumă şi-a petrecut timpul mai mult prin Primăria Havârna şi Oficiul local de consultanţă agricolă, lăsând să se înţeleagă că ar lucra în numele acestor instituţii. El a încheiat mai multe contracte de arendă, arendând de la diferite persoane în vârstă suprafeţele de teren deţinute de către acestea. Arendarea s-a făcut pe un număr mai mare de ani, iar la art. 6 din contract s-a stipulat că proprietarul de teren va primi, anual, câte 500 kg grâu pentru fiecare ha de teren arendat. Contractele au fost înregistrate la Primăria Havrâna, în registrul special, aşa cum cere legea, numai că recolta de grâu pentru anul 2007 s-a valorificat demult, fără ca arendatorii să-şi fi primit grâul sau contravaloarea acestuia, conform contractului. Mai mult, deja s-a început recolta nouă, dar patronul Brumă nu dă semne că-şi va respecta obligaţia contractuală.
Oamenii au reclamat pe unde au crezut ei că vor avea parte de dreptate, ajungând şi la noi. Mai mulţi bătrâni din satul Tătărăşeni, comuna Havârna, reprezentaţi de către Elena C. Căruntu (foto), au reclamat şi la noi că n-au primit grâul sau banii pentru terenul arendat lui Brumă. Elena Căruntu şi-a arendat cei 1,72 ha teren prin contractul înregistrat la Primăria Havârna sub nr. 432/6.05.2007. Contracte au semnat şi Tinca Petrache – văduvă, Dumitru Condrea – bătrân, Antuza Prisăcaru – bătrână etc. Nici una dintre persoanele menţionate n-au primit ceva de pe urma arendării terenului. Mai mult, Marin Brumă n-a mai vrut să răspundă la telefonul mobil (07657724…) sau să dialogheze. Nici nouă nu ne-a răspuns, iar vineri, săptămâna trecută, când ne-am deplasat în comuna Havârna, n-a fost de găsit.
În schimb, ne-a explicat situaţia creată chiar primarul Gheorghe Jităreanu. „Ştiu că domnul Brumă nu a respectat obligaţiile din contractul de arendare. Am stat de vorbă cu dumnealui şi mi-a promis că în aceste zile se va achita de toate obligaţiile restante” – ne-a asigurat, cu mult optimism, primarul Jităreanu. Tot de la primar am aflat că Brumă n-a lucrat şi nu lucrează prin primărie sau Oficiul de consultanţă agricolă, dar a recunoscut că patronul arendaş îşi petrece o parte din timp prin birourile acestor două instituţii.
N-avem nimic împotriva optimismului primarului Jităreanu, dar avem de prezentat câteva observaţii. Brumă, prin arendarea terenului, a devenit şi beneficiarul sumei de bani cu titlu de rentă agricolă acordată de Agenţia de Încasări şi Plăţi Agricole (APIA) pentru fiecare ha de teren, bani pe care am înţeles că i-a încasat. Apoi, producţia de grâu de anul trecut a valorificat-o. Potrivit contractului, avea obligaţia ca în termen de 45 de zile de la recoltare să acorde arendatorului cantitatea de 500 kg grâu/ha sau echivalentul în bani. A trecut anul şi n-a făcut-o. În tot acest timp s-a folosit de banii oamenilor, în paguba acestora. Cei aflaţi în această situaţie sunt oamenii bătrâni, bolnavi, aflaţi în imposibilitatea de a se apăra singuri. Situaţia în care ei se află este tocmai cea ideală căutată de şarlatanii care fac legea prin agricultura din judeţ. Cazul de la Havârna ne-a fost sesizat, motiv pentru care a devenit public. Câte vor mai fi prin judeţ? Spre nefericirea arendatorilor, aceşti şarlatani nu vor răspunde niciodată în faţa legii. Pentru că ei se consideră deasupra ei, iar cei puşi să aplice legea n-au ochi să vadă ilegalităţile ce le comit. Au eclipse vizuale din cauza euroilor. (Ioan Rotundu)