În perioada primarului Cojocaru şi Egner strada arăta deplorabil iar a circula pe ea, mai ales în porţiunea Parcul Tineretului, era de un curaj nebun pentru că pur şi simplu maşina mergea din groapă în groapă.
Nu ştiu cum s-a învârtit primarul Flutur de bani, dar spre deosebire de cei doi înaintaşi ai săi care s-au plâns de lipsa fondurilor, a reuşit să reabiliteze strada pe toată lungimea ei de câţiva km.
După ieşirea din iarna 2012/2013 asfaltul străzii pe porţiunea de la ieşirea din zona cartierului Parcului Tineretului şi până aproape de îmbinarea cu strada Împăratul Traian s-a prăbuşit în adâncimea străzii sub greutatea maşinilor. S-a prăbuşit asfaltul pentru că pe sub el s-a format un rtâu a cărui apă a spălat piatra peste care s-a turnat asfaltul, iar stratul de asfalt nemaiavând suport s-a prăbuşit de-a lungul albiei râului subteran.
Deşi sesizat, primarul Ovidiu Portariuc şi specialiştii săi din primărie susţin că
tot necazul ar veni de la izvoarele subterane din zonă. O justificare total falsă.
În primul rând că strada este veche de sute de ani şi nu s-a întâmplat ca apa să izvorască în mijlocul şi de-a lungul ei. Sunt izvoare în zonă, dar nu sub stratul de pietriş şi asfalt al străzii ci prin grădinile caselor din preajmă. Realitatea este că nimeni de prin Primăria Botoşani n s-a deplasat la faţa loculu8i, să meargă pe jos de-a lungul străzii şi să încerce să constate cauza. Sâmbătă m-a deplasat în zonă şi am stat de vorbă cu câţiva locatari care au casele de-o parte şi de alta a străzii. Ei mi-au atras atenţia că asfaltul s-a prăbuşit pe intervalul a două guri de canal.
Răul subteran s-a format pornind de la o gură de canal aflată în mijlocul străzii (foto). Ceva s-a întâmplat în jurul acestui cămin. Ori o conductă care deversează în el s-a înfundat şi apa şi-a căutat loc pe sub pânza de asfalt, ori căminul nu face faţă debitului de apă deversat în el în urma unor noi racorduri şi atunci surplusul de apă apa şi-a făurit un făgaş nou.
Este clar că izvorul râului de sub asfalt nu este unul natural ci îşi are originea de la această gură de canal colectoare. Efectul distrugător s-a făcut vizibil de la această gură de canal până la o alta mai de jos (foto 3), unde apa a intrat
din nou în reţeaua de canalizare a oraşului. Practic, asfaltul este distrus numai pe porţiunea dintre aceste două guri de canal. Dacă ar fi fost un izvor natural, acesta trebuia să fie foarte puternic ca să poată căra pietrişul de sub scoarţa de asfalt şi ar fi izvorât apa continuu. Ori în momentul de faţă fenomenul a încetat. Vecinii străzii nu-şi dau seama când a început totul şi când a încetat decât atunci când asfaltul a început să cedeze sub roţile maşinilor. Acum este periculos să circuli prin zonă pentru că-ţi poţi distruge foarte uşor maşina. Mai ales noaptea, când la lumina farurilor şanţurile din asfalt se observă mai greu.
Am mai sesizat faptul că la Primăria Botoşani nu există un echipă de mentenanţă a străzilor care să intervină operativ atunci când apar probleme şi care să limiteze pagubele. Mi s-a spus că există un serviciu de administrare a străzilor, dar din biroul cei din acest serviciu n-au cum vedea ce-i pe străzi numai dacă circulă pe ele. Poate că a cam venit vremea ca primarul Ovidiu Portariuc s-o lase mai încet cu aducerea de specialişti nemţi, de parteneriatul cu cei din Suceava şi să se ocupe de lucruri mai practice şi care dau bătăi de cap botoşănenilor. Sunt tot mai mulţi cei care regretă că l-au votat şi, ferească Dumnezeu de un referendum al opoziţiei că nemulţumiţii vor fi primii care vor vota DA, adică demiterea primarului.
Ioan Rotundu
