Secretele din spatele contractului dintre CJ şi Apa Grup

Se poate spune că dezastrul financiar în care a ajuns societatea Apa Grup a fost legiferat, prin semnătură, de chiar Constantin Conţac, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Este vorba de indicatorii cuprinşi în anexele la contractul de delegare de gestiune, contract semnat de către Constantin Conţac şi alţi şefi din administraţia publică locală, cum ar fi primarii celor două municipii: Botoşani şi Dorohoi. Întreg patrimoniul gestionat în prezent de către societatea Apa Grup este unul de interes public şi aparţine Consiliului Judeţean Botoşani, în calitate de proprietar, împreună şi cu alte entităţi administrative cu personalitate juridică. În anexele la contractul de delegare de gestiune în favoarea societăţii Apa Grup s-au prevăzut o serie de indicatori tehnici şi economici care te lasă perplex. Pus şi simplu nu poţi crede că s-a putut trata o problemă atât de sensibilă şi complexă, cum este alimentarea cu apă, cu atâta indolenţă şi superficialitate, ca să nu punem totul pe seama unei incompetenţe sau a unui aranjament contractual oneros şi în dezavantajul cetăţeanului. Dar să încercăm a dezlega enigmele care ne-au intrigat de-a lungul timpului, referitoare la activităţile acestei societăţi.
Începutul începutului
Apa Grup este produsul mai multor transformări şi reorganizări administrative la nivel de judeţ. Evenimentele din decembrie 1989 au găsit reţeaua de apă şi canalizare aflată în administrarea Întreprinderii Judeţene de Gospodărire Comunală şi Locativă, avându-l ca director general pe ing. Mihai Baltă. În 6 aprilie 1990, ing. Baltă a trecut viceprimar, părăsind IJGCL-ul, care puţin mai târziu s-a pulverizat în societăţi mai mici, apa şi canalizarea trecând în gestiunea SERGOS, cu director general Nicolae Andronic, iar direct răspunzător de problema apei şi canalizării directorul Gheorghe Durduc. Urmează o nouă reorganizare a serviciilor publice, iar apa şi canalizarea întrupează Regia Autonomă Judeţean㠄Apa”, unde, în 1994, îl găsim ca director pe Lucian Feodorov, ce va fi mazilit ceva mai tîrziu. Venirea la guvernare a CDR-ului, începând cu toamna anului 1996, l-aduce director la „Apa” pe inginerul liberal Constantin Iacob. În 2001 el este înlocuit din funcţie cu inginerul Daniel Afrăsinei, instalat de către guvernarea PSD. Lui Afrăsinei i-a urmat, în 2005, inginerul Florin Nicolau, exponent al guvernării Alianţei DA, el provenind de la „soluţia nefericită”, adică Partidul Conservator. Dealtfel întreaga echipă managerială a societăţii Apa Grup aparţine PC-ului, acest partid urmând a-şi asuma răspunderea politică pentru tot dezastrul economic în care a ajuns societatea.
Creşterea…
Aproape toţi cei cu care m-am consultat sunt de acord că societatea s-a dezvoltat cel mai mult în perioada cât director general a fost Constantin Iacob. El a fost cel care a implementat Programul BERD, în valoare de şase milioane de dolari, credit extern angajat cu garanţii guvernamentale. Prin acest program s-au realizat patru mari proiecte: modernizarea liniei nămol staţia epurare Răchiţi, contorizare consumatori casnici, modernizare reţele apă prin separarea la bloc a reţelei de apă rece de cea caldă şi dotare cu echipamente a laboratorului de analiză apă. Pentru că s-a reuşit o economie de aproape un milion de dolari, s-au modernizat staţiile de pompare apă din Bucecea şi Leorda. Tot în perioada lui Iacob s-au pus bazele iniţierii şi derulării unui alt mare program de dezvoltare a reţelei de apă şi canalizare „ISPA”. Programul are ca sursă de finanţare fondurile Uniunii Europene, nerambursabile, în valoare de 48 de milioane de euro. Pentru că Apa Grup urma să contribuie cu fonduri proprii în sumă de 10 milioane euro, neavând aceşti bani, i-a obţinut de la guvern, tot fără rambursare. Când Iacob ia predat lui Afrăsinei gestiunea societăţii, numită încă RAJ „APA”, societatea era profitabilă.
…şi descreşterea economică
Dezastrul societăţii a început sub manageriatul inginerului Daniel Afrăsinei şi continuă în prezent. Tot sub manageriatul lui Afrăsinei, prin preluarea tuturor reţelelor de apă şi canalizare din judeţ, Regia s-a transformat în societatea Apa Grup SA, acţionarul principal fiind Consiliul Judeţean Botoşani şi alte câteva primării din judeţ. Cauzele declinului economic al societăţii sunt mai multe, dar o să ne rezumăm la cele esenţiale. Întreg patrimoniul pe care societatea îl gestionează în prezent este concesionat de la Consiliul Judeţean Botoşani, printr-un contract de delegare de gestiune. Echipa managerială a societăţii a propus CJ-ului un proiect de contract, cu mai multe anexe. Acest contract, fără a fi analizat cu responsabilitate, a fost semnat de către preşedintele Constantin Conţac şi alţi câţiva primari, iar din partea Apei Grup de către directorul general ing. Florin Nicolau. În anexa 6 a contractului găsim cuprinşi doi indicatori aberanţi şi lipsiţi de orice bun simţ, ca dimensiune economică. Este vorba de „apă care nu aduce venituri – 61%” şi „venit 8,519 lei/m.c.; cheltuieli 11,520 lei/m.c.”. Aşadar, prin contract, cei de la Apa Grup şi-au prevăzut o pierdere fizică la apă de 61%, numai 39% urmând a fi încasată. Totodată, prin preţ, ei şi-au planificat o pierdere de 3,001 lei/m.c. Contractul fiind un act juridic bilateral, conducerea societăţii nu poate fi făcută răspunzătoare pentru pierderile înregistrate, decât dacă aceste pierderi depăşesc indicatorii din anexa la contract. Iată cum, cu acte în regulă, dezastrul economic al societăţii a fost încurajat şi legiferat totodată.
Şmecheria cu ghivent
Lipsa de motivaţie a celor din conducerea societăţii de a reduce pierderile şi de a creşte veniturile este fără doar şi poate de ordin politic. Cum s-ar explica altfel următoarea anomalie? În reţea se pompează lunar în jurul a 3,5 milioane metri cubi de apă. De încasat, se încasează, potrivit facturilor emise, între 0,8 – 1 milion metri cubi. Problema cheie o găsim în colaborarea dintre sectorul producţie cu cel comercial. Există o relaţie de activitate, care dacă ar fi respectată, încasările ar trebui să crească exploziv. Diferenţa dintre cantitatea de apă brută pompată în conducte şi cea încasată nu reprezintă pierdere fizică decât vreo 30%. Restul cantităţii nejustificate sunt pierderi comercială, adică apă consumată de clienţi fără a fi plătită. Relaţia branşament – contor - contract este cea care ne edifică. Societatea n-are evidenţa tuturor branşamentelor, fiind consumatori neînregistraţi, fie în înţelegere cu cineva din societate, fie că n-au fost inventariaţi. Apoi, la un bloc, între contorul branşamentului şi contoarele individuale apar o diferenţă de consum care nu se încasează. Ori plata consumului de apă la bloc ar trebui să se facă după contorul branşamentului, iar asociaţia să împartă consumul după indicele contorului individual din apartamente. Nimeni nu este interesat să elimine aceste disfuncţionalităţi, care aduc societăţii pierderi de milioane de lei noi lunar. Cum să fie motivaţi cei din conducere să facă treabă, dacă ei au fost puşi acolo de Partidul Conservator şi vor fi îndată înlocuiţi de exponenţii unei alte forţe politice? Cum să facă treabă, dacă cei care ar trebui să-i pună la treabă, cei din AGA, sunt consilieri judeţeni puşi tot politic: Narcis Ştefan – PSD; Mihai Jitaraşu – PNG, Cristian Achiţei – PD, Vasile Ivănescu – fost PNL acum PLD.
Concluzia
Concluzia este una firească. Depolitizarea societăţii şi privatizarea ei. Altfel, noi vom suporta toate oalele sparte de alţii, prin majorările periodice de preţ. Din acest an ar trebui să înceapă realizarea obiectivelor din Programul „ISPA”. Miza o constituie suma de 58 milioane euro, fonduri europene şi guvernamentale nerambursabile. Cine se va ocupa de acest important capitol de investiţii strict necesare judeţului? Este greu de dat un răspuns. (Ioan Rotundu)