Botoşani/Darabani: Lăcomia părintelui Nicodim în sâmbăta lui Lazăr

Ne propusesem ca măcar începând de astăzi să-i lăsăm în pace pe preoţii năbădăioşi şi păcătoşi, măcar până vor trece Sărbătorile Pascale. N-a fost chip. Reclamaţiile despre lăcomia preoţilor în periada premergătoare sărbătorii Paştilor au curs gârlă iar a le lăsa pentru după Paşti n-ar mai fi avut farmec, haz popesc.
Pentru că părintele de la biserica din Teioasa, Nicodim Nichita (foto) ne este chiar simpatic, aventurile sale popeşti ajutându-ne să fim în oraşul Darabani cel mai citit site din judeţ, ar fi fost un gest de impoliteţe din partea noastră, un tratament neprietenos să nu-i mediatizăm ultimele isprăvi cadelniţate prin biserică şi cimitirul satului.
Cum spuneam, lăcomia face casă bună cu unii preoţi dar cu părintele Nicodim face vilă de lux. La părintele Nicodim lăcomia s-a instalat atât de confortabil că nici cea mai înspăimântătoare slujbă de exorcizare n-ar mişca-o din loc.
Sâmbătă, 12 aprilie, la bisericile ortodoxe s-a făcut ultima pomenire ale morţilor din cele 40 care au avut loc. Cei care au morţi în familie au venit la biserică aducând colaci, aprinzând lumânări, tăvi cu colive bogat ornate cu bomboane şi cuburi de ciocolată de s-au umplut cele trei mese pregătite de preot şi s-a adus a patra. Numai că ochiul vigilent al părintelui a observat că de pe mese lipeşte pomul vieţii, ceea ce l-a supărat rău de tot şi le-a tras celor prezenţi o pleftureală ca la uşa cortului. Doamna Maricica Dumitraş s-a supărat auzind vorbele urâte rostite de preot şi i-a atras atenţia că nu este creştineşte. Preotul a repezir-o scurt, spunându-i că dacă nu-i convine să se ducă la altă biserică şi să caute alt preot.
Femeia a răbufnit şi i-a spus că ea este născută şi botezată la biserica din sat, morţii familiei sunt în cimitirul satului iar dacă trebuie să plece cineva, atunci să plece preotul care de 14 ani adună bani să ridice biserică nouă şi nici acum n-a terminat-o. După ce clănţăneala creştinească s-a domolit, părintele a trecut la ce-i mai drag lui. Să adune bani de la cei veniţi la biserică. Cele două beizadele ale sale, care n-au mai absolvit Teologia la Constanţa pe motiv că prea multă carte strică judecata sănătoasă a omului, au primit însărcinări concrete.
Răzvan, care nu ştie Tatăl nostru, a fost pus responsabil peste lumânările care s-au vândut la preţ dublu decât cel obişnuit. Tiiti, ceva mai spilcuit în tainele preoţiei a fost pus şef peste strană, să fornăie cât mai des „Doamne miluieşte!”. Iar părintele Nicodim a scos din buzunarul sutanei tabelul cu pomenirea morţilor şi s-a răstit la cei prezenţi că vor plăti în raport de câţi morţi au în pomelnic.
Aşa că părintele a încasat pentru citirea pomelnicului cu morţi între 20 şi 60 de lei, strângând bani frumuşei.
Între timp l-a atenţionat pe feciorul Titi, cel responsabil cu „Doamne miluieşte!” să fie cu ochii pe mesele cu colaci şi colivă ca nu cumva la urmă să dispară vreun colac. Mai ales că Titi, când nu „miluieşte” prin biserică se ocupă de ferma de porci proaspăt înfiinţată pe lângă biserică iar cei 20 de godaci vor mâncare în fiecare zi, neţinând cont că slujbele se fac numai duminica şi la sărbători. După ce părintele Nicodim i-a taxat pe toţi cei aflaţi pe tabelul său, i-a trimis pe credincioşi acasă pentru că a doua zi, duminică fiind, avea de dus la groapă unhj mort special. Nici prin cap nu-i trecea părintelui ce avea să pătimească cu respectivul mort.
(Va urma)