Politica de gaşcă

Nu este nou faptul că în mediul rural treburile administraţiei publice locale sunt rezolvate în funcţie de politica şi interesele găştilor formate. Aceste găşti i-au naştere în urma coagulării unor interese ce aparţin, îndeobşte, aleşilor locali. Întâlnim două feluri de găşti. Cea a primarului, formată dintr-o majoritate a consilierilor locali, o maşină de vot ce spulberă orice iniţiativă venită din partea opoziţiei, fie ea şi constructivă. Ori cea a consilierilor locali, care ş-au unit forţele pentru a bloca orice iniţiativă a primarului şi a-l compromite în faţa alegătorilor.
În comuna Vf. Câmpului gaşca s-a format în jurul primarului Dumitru Ţuca. Vineri am fost în această comună, intrigat fiind de un denunţ primit la redacţie. Prin acest denunţ, gaşca opozantă primarului Ţuca mă informa că a aprobat în consiliul local scutirea de la plata unor penalităţi pentru impozitele neplătite chiar de viceprimarul comunei Mihai Balan (foto 1).
Recunosc că am pornit din redacţie cumva pornit împotriva găştii primarului, considerând decizia luată de consilieri ca fiind una de tip mafiot, ilegală şi abuzivă. După ce am discutat cu mai mulţi cetăţeni ai comunei, cu o parte dintre consilierii acuzaţi, cu secretarul primăriei şi chiar cu viceprimarul, revolta mea interioară a dispărut iar părerea din redacţie a fost înlocuită cu părerea lor.
Comuna Vf. Câmpului a fost condusă până la alegerile din 2004 de către Maria Huţu, primar social-democrat bine cotat şi cu mare trecere în faţa fostului prefect Costică Macaleţi, pe care nu uita să-l servească cu gumă de mestecat la orice întrunire publică la care Huţu participa ca invitată. Cu toate acestea, în urma alegerilor din primăvara anului 2004, Huţu a pierdut scaunul de primar în favoarea liberalului Dumitru Ţuca.
Pentru a-şi consolida poziţia în consiliul local, primarul a pedalat ca viceprimarul Mihai Balan, ieşit consilier pe lista PSD, să se alăture celor din PNL. Iar Balan şi-a făcut o serie de socoteli şi a ajuns la concluzia că, rămânând în PSD, n-are nici o şansă să-şi rezolve problemele pe care le avea deja cu societatea unde era acţionar, Agromec S.A. Ionăşeni. Aşa că s-a înscris în PNL şi s-a alăturat găştii liberale, care deţine majoritatea în consiliul local şi votează orice le este de folos lor, mai puţin comunităţii.
La PSD, şi totodată în opoziţie, au mai rămas vreo trei consilieri: Cicerone Costea, Constantin Gherman şi Dumitru Cîrneală, care propovăduiesc în pustiu, căci nimeni nu-i mai ia în seamă. În ce-l priveşte pe Costea, care este şi cel mai năbădăios în lupta politică locală, imaginea sa este una de învăţător reclamagiu, iar localnicii nu-i acordă prea mult credit. „Acesta este în stare să reclame şi din mormânt” l-a descris consilierul liberal Gheorghe Râmbu.
Cert este că societatea la care viceprimarul Balan este acţionar, pentru neplata impozitelor, i se calculase penalizări de 4.600 lei. Legal, consilierii au votat radierea penalizărilor, mai ales că societatea nu mai are activitate din 2004, fiind desfiinţată, iar suma atârna în bugetul local fără şanse de a fi încasată vreodată. „Hotărârea consilierilor a fost legală şi morală” a precizat Emil Sucilă, secretarul primăriei. Că este aşa, nici Prefectura Botoşani n-a contestat hotărârea.
Altele sunt problemele cu care se confruntă comuna, şi încă serioase de tot. Arăturile de toamnă nu s-au realizat nici la nivelul a 10%. Anul acesta terenul arabil a fost lucrat în proporţie de 60%. Cartofii, cu o medie de 22 – 25 tone la hectar, stau în siloz la oameni. Nu cumpără nimeni, iar cei care ar cumpăra oferă 0,40 lei/kg, în timp ce preţul de cost este de 0,60 – 0,70 lei/kg.
„Au apărut samsarii, care nu dau mai mult de 0,40 leri/kg. Nu ne putem apăra de ei. Vor să ia cartofii pe nimic şi-i vând la un preţ de patru ori mai mare” – ne-a explicat Gheorghe Râmbu, consilier liberal (foto 2, împreună cu Serediuc). El recunoaşte că PNL-ul n-a făcut nimic pentru ţărani, nu i-a ajutat cu subvenţii agricole, nu le-a dat banii promişi iar ţăranii sunt revoltaţi. Inginerul Codruţ Serediuc, consilier superior în cadrul Biroului Agricol şi Cadastru din primărie, confirmă spusele lui Râmbu. Mai mult, el a avut o exploataţie agricolă de peste 100 ha. A renunţat să mai cultive cartofi. „Costul lucrărilor la un hectar de cartofi, de la arat la recoltat, ajunge la o sută milioane lei vechi. Producţia obţinută, valorificată la preţurile actuale, nu acoperă cheltuielile” – susţine inginerul Serediuc.
Deja consilierii liberali simt că în alegerile de la anul vor avea mari probleme. Oamenii se îndreaptă spre PSD, care le-a dat cupoane agricole să-şi lucreze pământul. Dacă 10% dintre ei au vândut cupoanele şi băut banii, restul de 90% au lucrat cu ajutorul lor pământul. Acum n-au nici un ajutor, ci doar promisiuni. Majoritatea celor cu care am stat de vorbă susţin că primarul liberal Ţuca n-are nici o şansă să-şi reînnoiască mandatul. Lucru de care PNL ar trebui să ia aminte. (Ioan Rotundu)