Conducta, a cărei construcţie a fost începută în mai multe puncte, atât din judeţul Iaşi, cât şi din Botoşani, se va întinde pe o lungime de 70 de kilometri. Până în prezent au fost montate conducte pe 2,5 kilometri din această porţiune. În judeţul Botoşani, magistrala va trece prin localităţile Frumuşica, Flămânzi, Copălău, Coşula, Cristeşti, Băluşeni, Curteşti, Mihai Eminescu, Vlădeni, Bucecea.
Costul total al investiţiei este de 10,9 milioane euro, iar termenul de execuţie este de opt luni.
Botoşaniul avea nevoie de această magistrală, care va rezolva problema presiunii gazului, cu care ne confruntăm în fiecare iarnă. Odată pusă în funcţiune, conducta va permite, de asemenea, relansarea şi revigorarea activităţilor economice din zonă, a declarat prefectul Gheorghe Sorescu. La rândul lor, ministrul Varujan Vosganian şi directorul Ioan Rusu au dat asigurări că efectele acestei investiţii vor fi resimţite la Botoşani începând cu iarna viitoare.
Realizarea magistralei de gaz Hârlău Flămânzi Botoşani s-a simţit ca o necesitate încă din perioada când prefectul judeţului era ing. Mihai Baltă. Crescând consumul de gaz la nivelul Botoşanilor, presiunea începuse să scadă iar gazul, mai ales iarna, să nu mai aibă presiune. Botoşanii fiind capăt de conductă dinspre Suceava, pentru a se asigura o presiune normală se cerea joncţiunea magistralei dinspre Suceava cu cea dinspre Iaşi, astfel ca Botoşanii să intre in circuitul inelar şi să nu mai fier capăt de reţea.
Aşadar, proiectul acestei investiţii a fost întocmit în perioada anilor 1995
1996, când prefectul judeţului era Mihai Baltă. De la Bucureşti a veni la Botoşani, special pentru a analiza eficienţa proiectului, secretarul de stat Iulian Iancu din Ministerul Industriilor. Concluzia sa a fost că investiţia nu se va putea recupera, consumul de gaz fiind încă redus. Mai ales că marile unităţi industriale consumatoare de gaz începuseră să-şi oprească producţia, baza consumului de gaz constituind-o populaţia. În perioada 1996 2000, cât prefectul judeţului a fost Alexandru Simionovici, nu s-a mai pomenit nimic de această investiţie, deşi la Termica apăruseră probleme în aprovizionarea cu lichid petrolier, iar trecerea centralei termice a oraşului pe gaz ar fi adus şi o reducere a preţului gigacaloriei.
În perioada mandatului de prefect a lui Costică Macaleţi, problema gazului metan la nivel de Botoşani s-a acutizat. Să ne amintim de iernile friguroase din perioada cât primarul municipiului a fost Florin Egner, când Termica, în lipsa combustibilului lichid, lucra la limita de avarie. Prefectul Macaleţi a readus în atenţia Guvernului Năstase problema magistralei de gaz Hârlău Botoşani. Mai ales că trecerea Termicii pe gaz metan, extinderea gazului în zona Griviţa şi Parcul Tineretului, Tulbureni şi Alfa Land adusese o creştere a consumului de gaz. Cu sprijinul lui Cozmâncă, ministru şi senator de Botoşani, prefectul Macaleţi reuşise ca investiţia să fie cuprinsă în finanţarea guvernamentală. A intervenit privatizarea Distrigaz şi investiţia a căzut.
A venit la rând prefectul Cristian Roman. Împreună cu primarul Flutur, prefectul a reluat problema magistralei. Ajunsese chiar la nivelul când aştepta ca lucrările să fie declanşate. N-a mai apucat să se bucure de demersul său pentru că a fost demis. Aşa s-a ajuns ca efortul depus ani la rând pentru realizarea celei mai importante investiţii pentru judeţul Botoşani să-l încununeze prefectul Gheorghe Sorescu. (Bianca ALBU)
pe lângă faptul că-s puţine, şi cele existente riscă să fie închise
