Acuzaţiile celor trei au vizat înlocuirea lui Conţac din funcţia de preşedinte al CJ, pentru a-i face loc unui din liberalii Gheorghe Ciubotaru sau Cornel Popescu. Pentru că pe cale legală, adică printr-o şedinţă a Consiliului Judeţean, Conţac nu putea fi schimbat, având de partea sa majoritatea absolută de voturi, liderii PNL au recurs la o soluţie mai puţin ortodoxă. Ei l-au determinat pe prefectul Cristian Roman să-l demită pe Conţac din funcţia de preşedinte al CJ, pe motiv că este incompatibil, avându-l pe feciorul Liviu Conţac director al Direcţiei de Drumuri şi Poduri, instituţie subordonată CJ.
Trecem peste procesele dintre ex-prefectul Roman şi Conţac, procese câştigate de Conţac şi rămas în continuare pe funcţia de preşedinte CJ şi ne oprim asupra celor sesizate de către avocaţi în dosarul DNA, ca fiind probe care-l inculpă şi care n-au nici un temei legal.
În primul rând, Conţac este acuzat de incompatibilitate faţă de funcţia feciorului, iar pe fondul acestei incompatibilităţi firmele sale au beneficiat ilegal de lucrări din banii publici, respectiv finanţate din bugetul judeţului. Cu privire la incompatibilitate, avocaţii au descoperit că totul se bazează pe false interpretări ale legii, iar dovada care-l disculpă definitiv şi irevocabil pe Conţac a fost ascunsă de către un înalt funcţionar din Prefectura Botoşani.
În perioada când prefect de Botoşani era Costică Macaleţi, de la Ministerul Administraţiei s-a primit o adresă prin care se specifica negru pe alb că între Constantin Conţac, ca preşedinte al CJ, şi fiul său ca director al DDP nu există vreo incompatibilitate, cei doi neavând relaţii directe de subordonare. Adresa a dispărut în perioada când prefect era Cristian Roman. Dorind s-o depună probă în dosarul DNA, Conţac a solicitat Prefecturii Botoşani, în mod oficial, o copie de pe acea adresă. A fost refuzat, pe motiv că ea nu există. Conţac s-a dus la Ministerul Administraţiei şi Internelor, a făcut ce-a făcut, şi a obţinut copia filei din registrul general de corespondenţă unde figurează expedierea către Botoşani a adresei în cauză, conţinutul pe scurt şi numărul de înaintare. Nici aşa cei de la Prefectură n-au recunoscut primirea

Din nou Conţac s-a dus pe la minister şi a studiat posibilitatea de a obţine o copie a adresei. Chiar era pe punctul de a primi copia, când funcţionarul în cauză a fost avertizat de către secretarul de stat Paul Dobre că nu are voie să elibereze nici o copie de pe acel document. Ori, acest secretar de stat, în opinia lui Conţac, este omul din umbră care-l susţine pe Cristian Roman şi datorită căruia Roman a ajuns din prefect inspector guvernamental şi n-a rămas pe din afara sistemului. În lipsa unei copii a acestui document, avocaţii vor depune la dosar dovada ce constă într-o copie a filei din registrul de corespondenţă a ministerului, pe care Conţac a fost atât de abil s-o obţină.
Apariţia acestei adrese ar simplifica dosarul întocmit de DNA, în sensul că întreaga argumentaţie de acuzare s-ar prăbuşi. Cel puţin aşa susţin avocaţii. Conţac mai crede că cel care a dosit documentul în cauză ar fi subprefectul Mihai Elvădeanu, dar n-are probe să o dovedească.
Alte argumente care demonstrează inexistenţa incompatibilităţii dintre tată şi fiu sunt o serie de documente de care DNA-ul n-a vrut să ţină cont. Prin adresa 72416/27.07. 2005 Ministerul Justiţiei comunică lui Emanoil Negruţ, Secretar de Stat la Autoritatea de Control a Guvernului că Art. 95 din Legea 161/2003 prevede o situaţie de incompatibilitate pentru funcţionarii publici, în sensul că nu permite raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii respectivi sunt soţi sau rude de gradul I Ori, potrivit Dispoziţiei CJ 23/30.01.2004 de activitatea Direcţiei de Drumuri şi Poduri, condusă de Liviu Conţac, răspundea vicepreşedintele Constantin Manolache, iar prin Dispoziţia nr. 1/24.06.2004 responsabilitatea a revenit vicepreşedintelui Dorin Ciuştea.
Direcţia Buget Finanţe din cadrul CJ, cu adresa nr. 6398/11 iunie 2007, act ce Conţac l-a folosit ca probă în apărare, specifică categoriile de ordonatori de credite. Dacă, în calitatea sa de preşedinte CJ Constantin Conţac este ordonator principal de credite, cel aflat în funcţia de director la Direcţia de Drumuri şi Poduri este ordonator de credite terţiar. Ca ordonator principal Conţac semnează Bun de plată numai pentru fondurile aprobate de Consiliul judeţean. Pentru banii alocaţi direcţiilor din subrodinea CJ, plata se face cu dispoziţie bugetară, acte care se semnează de către Maria Bordaş, director executiv prima semnătură, Magda Didii şef serviciu financiar-contabil a doua semnătură şi Viorica Bogza consilier, persoana desemnată cu controlul financiar preventiv.
Având în vedere aceste considerente de ordin legal, avocaţii sunt optimişti şi cred că vor desfiinţa uşor acuzaţiile aduse lui Conţac. Însă, apărarea, se mai bazează şi pe alte probe pe care le apreciază ca fiind demolatoare. (Ioan Rotundu)