O decizie bine gândită, pentru că armenii fiind abili negustori, prezenţa lor în Moldova da şi garanţia dezvoltării economie a ţării. Să mai consemnăm faptul că Moldova a avut şi un domnitor armean, cunoscut din istorie sub numele de Ion Vodă cel Cumplit.
Dar în reportajul de faţă mă voi opri asupra armenilor botoşăneni. Nu există o dată consemnată cu privire la primii armeni aşezaţi în Târgul lui Botoş. Însă, dovezile arheologice bazate pe inscripţii armene extrem de vechi, atestă faptul că la 1350, în Botoşani, exista o biserică armeană. Existenţa unei biserici din zid sugerează că în zonă se afla o comunitate puternic dezvoltată şi mult mai veche anului 1350.
Acea biserică armeană a fost reparată şi extinsă de-a lungul secolelor, în momentul de faţă ea fiind cunoscută ca Biserica Sf. Maria şi se află în Botoşani pe strada Armeană.
După 1800, au existat momente când armenii erau majoritari în Botoşani, adică mai mulţi decât românii. Din rândul armenilor s-au ridicat multe personalităţi care au marcat cultura şi economia târgului, dându-le strălucire. Mari oameni de ştiinţă armeni, născuţi la Botoşani, au dat personalitate de rang european ştiinţei româneşti. Îl amintesc doar pe naturalistul Petre Suşter.
Familii de negustori bogaţi, precum cele Goilav şi Bolfosu, au avut şi implicaţii în mediul administrativ şi politic. Botoşanii au avut primari şi primari adj. armeni iar Grigore Goilav a fost deputat şi senator de Botoşani şi Suceava.
Familia Goilav a fost cea mai numeroasă şi totodată cea mai implicată în viaţa culturală şi economică, nu numai a târgului Botoşani ci şi a judeţului nostru. O ramură a Goilavilor au avut moşie şi conac la Rânghileşti, comuna Santa Mare, asigurând dezvoltarea agriculturii din această parte a judeţului9.
Grigore T. Goilav a fost un mare om de cultură. Coleg de şcoală cu Mihai Eminescu la Cernăuţi, Grigore şi-a continuat studiile universitare şi s-a întors în Botoşani pentru a da strălucire culturii şi educaţiei autohtone. A fost director la Şcoala de fete, preşedintele Ateneului Român din Botoşani, asociaţie culturală cunoscută în plan naţional şi internaţional. A deţinut funcţii de consilier comunal, primare adj. şi, cum am mai scris. senator de Botoşani şi Szceava. A adus prima tipografie în Botoşani şi a asigurat tipărirea de cărţi şi reviste cu caracter cultural.
A murit la 1920 şi este înmormântat în cimitirul armenesc, cel mai frumos cimitir nu numai din Botoşani, ci şi din România, fiind înregistrate aici peste 12 figurine monument executate la Veneţia şi Viena, printre care şi o frumoasă armeancă din teracotă.
Revenind la comunitatea armeană din Botoşani, aceasta s-a restrâns drastic ca membri. În Botoşani mai vieţuiesc doar 84 de armeni, mulţi din familii mixte. Niciunul nu mai cunoaşte limba armeană, iar armenii de acum, spre deosebire de strămoşii lor extrem de bogaţi, sunt săraci lipi8ţi pământului.
Preşedinta comunităţii, doamna Viorica Popa, şi ea trecută de 70 de ani, ne-a ajutat şi am realizat un reportaj la Lumea lu Rotundu, reportaj care poate fi vizionat dând clik pe cele două imagini. Vă garantez că n-o să vă pierdeţi vremea de pomană, dimpotrivă, veţi afla multe lucruri interesante.
Ioan Rotundu
Potrivit afirmatiilor cancelarului german Angela Merkel si presedintelui 
