Fariseismul lui Ponta

În a doua jumătate a săptămânii ce tocmai a trecut, premierul preşedinte al PSD Victor Ponta a făcut un tur de forţă pe la mănăstirile din ţară dând naţiunii române o înaltă lecţie de fariseism politic şi creştin-ortodox. Iar prostimea care în toamna lui 2012 s-a dus turmă la vot şi a votat candidaţii USL l-a aplaudat din nou, declarându-i susţinere necondiţionată la înalta funcţie de preşedinte al României.
Recesiunea economică, fiscalitatea insuportabilă, creşterea şomajului, lipsa investiţiilor finanţate din banii publici, valul de falimente care face ravagii printre firmele mici şi mijlocii, îngheţarea salariilor şi a pensiilor la nivelul celor din Guvernul Boc, faptul că investitorii străini îşi fac bagajul etc. n-a zdruncinat cu nimic încrederea neţărmurită pe care turma de bugetari şi pensionari o are în mincinosul plagiator Victor Ponta.
Dar să revin la acest sfârşit de săptămână în care Ponta şi-a dezvăluit o altă faţă murdară a caracterului său mârşav. Mai întâi a fost o declaraţie care la prima vedere pare inofensivă. La o adunare publică cu membrii PSD, Victor Ponta a declarat că este dreptul fiecărui cetăţean român , indiferent de religie sau etnie, să candideze la preşedinţia ţării. Numai că în coada acestei declaraţii, fariseic, a mai adăugat şi faptul că el nu acceptă ca român get-beget ce este şi creştin ortodox să fie jignit că şi-a declarat dorinţa de a candida la funcţia de preşedinte.
Această ultimă parte a declaraţiei sale este una direct insinuantă la adresa liberalului Johannes Klaus, neamţ de etnie şi luteran de religie. În nici un discurs public Klaus n-a pomenit ceva de românismul şi religia lui Ponta, n-a făcut nici o aluzie la persoana acestuia de nici un fel. Numai că, precum curva cu prăjina, Ponta a dat de înţeles românilor că între un neamţ luteran şi el român sadea creştin-ortodox, pe el să-l aleagă poporul preşedinte. Iar social-democraţii aflaţi la acea întrunire publică au aplaudat din toată inima declaraţia idolului lor, fără să le treacă prin cap că provoacă un nou val de greaţă Europei civilizate, promovând discriminarea etnică şi religioasă la rang de virtute a naţiunii române.
După acel discurs, Ponta a pornit mulţumit şi plin de sine într-un pelerinaj pe la mănăstirile unde aveau loc diferite evenimente şi unde creştinii s-au adunat cu zecile de mii. Prin Suceava, Cluj, Bucureşti şi pe unde a mai apucat să-l ducă elicopterul plătit cu bani grei de la bugetul unei economii intrată în recesiune, premierul a mimat cu talent de actor rasat cât de adânc l-a pătruns credinţa.
Mai nou ne-a dezvăluit, probabil în exclusivitate, că a avut un bunic preot şi că el, copil fiind, se ţinea de sutana acestuia şi era nelipsit de la slujbele din biserică. Dacă tolomacii care-l aplaudă l-ar fi întrebat de ce nu şi-a manifestat public această credinţă şi până a se declara candidat la Preşedinţia României, s-ar fi lămurit cu ce fariseu au de-a face şi l-ar fi fugărit de pe la mănăstiri ca pe Ucigă-l Toaca.
Drama cea mare a noastă este însă faptul că vocea opoziţiei a lipsit cu desăvârşire în aceste zile iar fariseismul lui Ponta a rămas nesancţionat, aplaudacii săi crezând chiar că Dumnezeu i-a fericit cu un viitor sfânt, potrivit să conducă o ţară în care Biserica Ortodoxă a devenit mai bogată decât statul.
Din comportamentul lui Ponta de la acest sfârşit de săptămână putem lesne înţelege cam ce strategie şi-a pregătit el în lupta cu liberalul Klaus. Neavând ce să-i reproşeze profesional şi moral, Ponta îl va ataca sub aspectul etniei şi al religiei. Iar turma care a votat în toamna lui 2012 cu USL îl va aplauda şi susţine din nou, orbită fiind de minciunile pe care Ponta le rosteşte zilnic cu atâta nonşalanţă.
Această turmă de votanţi PSD nu are capacitatea de gândire şi raţionament să se întrebe când a fost Ponta sincer cu ei: când l-a adus pe Klaus la Băsescu să-l facă premierul USL sau acum când îl dispreţuieşte că este neamţ şi luteran de religie? Nu faptul că Ponta îşi face deja campanie electorală pe banii publici este fapta sa cea mai gravă ci strategia sa de a-i învrăjbi pe români contra nemţilor, a celorlalte etnii şi contra altor religii. Această strategie este extrem de periculoasă şi poate genera conflicte sociale greu de controlat şi de aplanat. Suntem înconjuraţi de conflicte militare şi de iredentism maghiar pe apă şi pe uscat şi Ponta, inconştient cum s-a dovedit că este, toarnă gaz pe foc.
Când Ponta, Dragnea, micuţul Daniel Constantin şi Mugur Isărescu s-au dus după Paşti la Patriarhie să ia masa cu patriarhul securist Daniel, precum în Cina cea de taină, s-a pus la cale planul de luptă penbtru ocuparea Cotrocenilor. Iar patriarhul i-a promis sprijinul Bisericii Ortodoxe, motiv pentru care Ponta îl copleşeşte cu fonduri din bugetul public, în condiţiile în care ţara se prăbuşeşte economic.
Ce face opoziţia? Doarme somnul de veci al neputinţei!