De asemenea, a cerut ca şi în satul Codreni să fie creată o reţea de aducţiune şi distribuţie a apei potabile, avându-se în vedere că satul se află la mare distanţă de oricare altă localitate vecină iar zona este una extrem de săracă în apă freatică, vara seceta simţindu-se în elementul său precum prin zonele deşertice. Numai că preşedintele Macaleţi, scump la vorbă şi mai scump la fapte cum îl cunoaştem, a tratat petiţia ca pe oricare altă hârtie lipsită de semnificaţie, clasând-o într-o muţenie totală şi fără a considera că autorul ei ar merita un răspuns, bun sau rău.
Petiţionarul Bardan a încercat ca prin postarea pe fecebook să mediatizeze petiţia şi să-l determine pe preşedintele Macaleţi să reacţioneze în vreun fel. N-a reuşit, aşa că a încercat şi la Jurnalul. Noi îi publicăm petiţia dar îl şi punem în cunoştinţă de cauză de ce preşedintele Macaleţi preferă tăcerea.
Comuna Mileanca n-a prezentat niciodată interes pentru conducerea judeţului din motive politice. Când judeţul era condus de un preşedinte al PSD, comuna fiind percepută ca un bazin de vot al partidului, se considera că nu-i nevoie de a o sprijini cu investiţii. Când judeţul era condus de un preşedinte de dreapta, respectiv liberalii Mihai Ţâbuleac şi Florin Ţurcanu, nu s-a sprijinit comuna deoarece era considerată un fief al PSD-ului. Şi, iată, cum vechiul proverb popular că moare copilul asistat la naştere de două moaşe s-a confirmat şi în mediul politic botoşănean.
Din 1990 şi până în anul 2008, comuna Mileanca a fost condusă numai de primari social-democraţi, cel mai mult de „nemuritorul” Ioan Maftei (foto 1). Omul a fost aşezat de către săteni pe scaunul de primar în 1996 şi a stat până în anul 2008,
timp în care judeţul a fost condus de către lideri din partidul său PSD-ul. Tot ce a făcut pentru comună a fost să stea cuminte în scaun şi să privească cum drumul judeţean Dorohoi – Mileanca devenise impracticabil iar pe uliţa principală a localităţii Mileanca nu mai aveai unde te feri de gropile din asfalt. Din când în când îl scoteau din birou cei din Codreni să le repare un pod care nu-i lăsa să treacă spre centrul de comună. Ca-n legenda meşterului Manole, ce se repara la pod ziua, se dărâma la primul şuvoi de apă noaptea.
În anul 2008 la primărie a venit liberalul Ioan Ursache (foto 2). După un mandat de bâlbâială, când mai mult a prosperat gospodăria sa şi mai puţin comuna, în mandatul 2012 – 2016 Ursache s-a pus pe treabă şi a cârpit câte ceva prin comună: reabilitare şcoli, pietruire uliţe, reabilitare drumuri cum ar fi cel spre Scutari şi chiar a reasfaltat strada principală a Mileancăi. Degeaba, când s-a apucat şi el serios de treabă, l-au lucrat social-democraţii şi l-au adus primar pe Alexandru Azamfire (foto 3)i.
Pentru aducerea minte a celor care au uitat, medicul veterinar Azamfirei şi soţia sa Daniela director de şcoală la liberali şi acum la social-democraţi, au trecut din barca PNL în cea a PSD. Aşa a împlinit Alexandru visul soţiei sale de a-şi vedea soţul primar. Acum comuna Mileanca s-a întors în urmă cu zece ani, adică în vremurile liniştite ale primarului PSD Ioan Maftei.
Stă mărturie a incompetenţei, dar şi corupţiei care a dominat administraţia publică a comunei Mileanca, şcoala din satul Codreni care a început să fie reabilitată în perioada când Daniela Azamfirei, acum nevastă de „ispravnic” local, era director şcolar coordonator pe comună.
De atunci au trecut ani, miliarde de lei s-au dus pe seceta ce cutreieră vara zona satului Codreni (a se citi în buzu8narele celor care au răspuns de investiţie) iar şcoala tot nu s-a terminat de reabilitat. Este o poveste interesantă a acestei şcoli, o poveste cu zâna cea frumoasă Daniela, acum nevastă de „ispravnic”, fost şi actual director de şcoală şi Făt – Frumos, soţul
ei Alexandru, fost consilier local şi acum „ispravnic” de Mileanca. Această poveste va trebui scrisă cândva ca nu cumva generaţiile din Codreni şi Mileanca care vin din urmă să nu aibă ce le povesti bunicii, Iarna la gura sobei. Nu am habar dacă autorul petiţiei cunoaşte aceste momente din viaţa socială şi administrativ-economică a comunei Mileanca dar eu i le-am oferit, cu oarecare zgârcenie pentru că nu a sosit sorocul să le prezint pe toate.
Citind aceste rânduri,. autorul petiţiei va înţelege de ce tace preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Costică Macaleţi. Tăcerea este de aur, mai ales când stăpânul locului este un lider social-democrat.
Iată şi textul complet al petiţiei:
Către Consiliul Judeţean Botoşani şi Primăria Comunei Mileanca Jud. Botoşani
Stimate Domnule Preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, şi stimate Domnule Primar al comunei Mileanca, judeţul Botoşani,
Subsemnatul Bardan Costel domicilat în Bucureşti str. Teliu nr 17 sector 5, doresc ca prin intermediul acestei petiţii să vă aduc la cunoştinţă doleanţele locuitorilor satului CODRENI din comuna Mileanca, judeţul Botoşani, şi anume, asfaltarea drumului principal şi a străzilor adiacente, construirea podurilor stradale, alimentarea cu apă potabilă şi canalizare. Drumul este anevoios iar pe timp de ploaie devine foarte greu practicabil.
Având în vedere că satul este locuit într-un procent mai mult decât jumătate de oameni în vârstă şi că în acest sat vin la şcoală copii din satele învecinate, pe jos, şi că tot în acest sat locuiesc rudele mele la care mă deplasez sistematic, conform progreselor care au avut loc în judeţul Botoşani, inclusiv în comuna Mileanca, şi locuitorii satului Codreni solicită un standard de viaţă adecvat.
Datorită situaţiei expuse şi având în vedere posibilitatea accesării de fonduri Europene, în cazul în care nu se dispune de fonduri locale, rezultă că este necesar să dispuneţi următoarele măsuri:
Implementarea unor proiecte pentru atragerea de fonduri Europene.
Pe această cale solicit instituţiilor Dumneavoastră să ia aceste măsuri pentru remedierea imediată a problemelor expuse.
Astfel, prezentul petiţionar solicit urmatoarele:
1- Asfaltarea satului Codreni.
2- Alimentarea cu apă potabilă şi canalizare.
Fiind acreditat de locuitorii satului Codreni, vă solicit ca în termenul legal să-mi comunicaţi modul de soluţionare a petiţiei şi măsurile dispuse.
"Nu exista nicio urgenta in adoptarea unei legi de amnistie sau gratiere colectiva" 
