Parlamentarii botoşăneni între somnolenţă şi dezmorţire

Pentru că vacanţa parlamentarilor a luat sfârşit, ne-am propus să monitorizăm modul în care aceştia se implică în activităţile legislative şi reuşesc să reprezinte interesele segmentului de electorat care i-au votat. Respectând ordinea alfabetică, primul dintre deputaţi este peremistul Ştefan Baban. De când s-a întors din vacanţă, Baban a luat de două ori cuvântul în plenul şedinţelor. Prima intervenţie a fost în ziua de 11 septembrie 2006, când l-a interpelat pe ministrul Agriculturii, Gheorghe Fluture cu „Ce măsuri realiste ia ministerul condus de domnia sa pentru a reuşi să redea încrederea ţăranilor români că totuşi munca lor nu este în zadar şi mai ales că pot fi competitivi cu cei din Uniunea Europeană, în acelaşi sector de activitate.” A doua interpelare, în aceeaşi şedinţă, l-a vizat pe ministrul Hărdău: „Vreau să-mi răspundeţi, cu argumente şi dovezi pertinente, care este viitorul învăţământului românesc.” Nu cunoaştem răspunsul pe care l-a primit deputatul botoşănean, dar îl putem anticipa după modul în care se prezintă lucrurile, în momentul de faţă, în agricultură şi învăţământ. A doua zi, adică în 12 septembrie, Baban are o nouă intervenţie în plen. Este vorba de declaraţia politică intitulată „Radiografia unei veri fierbinţi”, din care reproducem: „Toată această campanie a dosarelor are doar un singur scop: întărirea unui singur partid din eşichierul politic şi sprijinirea unui om pentru a deveni atotputernic în această ţară. Revenim oare după 16 ani de democraţie la un partid unic şi un conducător atotştiutor şi atotputernic? Să sperăm că nu, că vom avea atâta tărie şi putere să ţinem piept acestor dorinţe, care, culmea!, au fost înaintate cetăţenilor, la o şcoală de vară a tinerilor politicieni.” Mai putem afirma că, prin cele două intervenţii în plen, deputatul Baban este şi cel mai harnic parlamentar botoşănean din cei zece pe care îi avem. Lui Baban îi urmează deputatul PSD Obuf Cătălin Buhăianu. Acesta, probabil că îşi continuă vacanţa, de vreme ce ultima sa intervenţie în plen este din 16 mai a.c. constând în enunţul că „La art. 14 alin. 2, tot dintr-o eroare de redactare, trebuie eliminat din text "cuantumurile sporului de confidenţialitate".” I s-a răspuns că este neatent, dezbaterile trecând de mai mult timp peste acest articol. Altfel spus, avem dovada că deputatul Buhăianu nu prea este atent la ce se dezbate în plenul Camerei Deputaţilor, poate din cauza unei moţăieli prelungite. Deputatul liberal Liviu Câmpanu a preferat ca în ziua de 12 septembrie să-şi depună declaraţia politică intitulată „Geopolitica” la secretariatul Camerei, în loc s-o prezinte în plenul dezbaterilor. Iată un fragment din această declaraţie: „În acest timp, îmi permit să vă reamintesc că în nord-estul ţării există o zonă pe care, nefiind rupt de realitate, pot să o numesc Republica Botoşani. Este zona cu cea mai proastă infrastructură, cea mai slab slab dezvoltată industrie şi unde resursele agricole nu sunt exploatate la adevărata lor valoare. Spun asta deoarece acolo locuieşte o populaţie sărăcită, ce trăieşte la cheremul a cel mult 100-150 de indivizi îmbogăţiţi peste noapte. Acolo, din nefericire, nu se aplică legile României, nici măcar legile bunului simţ, ci triumfă ostentativ legea celui mai tare. Acolo, respiră intens un sistem relaţional creat de comunişti şi ridicat "pe cele mai înalte culmi" de către social-democraţia românească. Din 1989 încoace, Botoşaniul a fost condus de social-democraţi (au deţinut permanent preşedinţia Consiliului Judeţean). Din păcate, asta se întâmplă şi acum când la guvernare ne aflăm noi, Alianţa.” Democratul Radu Drăguş (foto 1) încă nu s-a dezmorţit, adică n-are nici un fel de intervenţii, aşa că trecem la deputatul PSD Doina Dreţcanu, care are o intervenţie în plenul Camerei în şedinţa din 11 septembrie. Interpelarea sa n-are nimic de-a face cu interesele botoşănenilor, motiv să trecem mai departe, la social-democratul Costică Macaleţi. Deşi inginer de profesie, deputatul Macaleţi s-a arătat a fi preocupat de cultura românească şi în particular de cea botoşăneană. În 12 septembrie el prezintă în plenul Camerei declaraţia politică intitulată „SOS – Cultura!” Selectăm şi din această declaraţie un fragment: „Consider că nu este normal ca un actor botoşănean aflat la primul contract cu teatrul sau un muzeograf să câştige 400 de lei noi salariu impozabil, un dirijor debutant al filarmonicii să câştige 372 de lei noi iar un corist 510 lei noi de asemenea impozabil!” Iar dacă inginerii sunt preocupaţi de cultură, adevăraţii oamenii de cultură s-au profilat pe declaraţii politice. Este cazul deputatului liberal Mihai Mălaimare, cu declaraţia din plenul şedinţei din 12 septembrie, o declaraţie pur politică şi din care reproducem: „Toate acestea ne arată că avem o clasă politică primitivă, care nu s-a ridicat deloc deasupra acestui sistem instaurat încă din 1990, în perioada luptelor politice de stradă, a marilor şi pateticilor întrebări lansate de pe tanchete de inşi care nu foarte târziu au ajuns infractori, găinari de doi bani, nebuni sau chiar lideri importanţi.” Rămaşi la urmă, cei trei senatori botoşăneni sunt în coadă şi cu activitatea parlamentară. Senatorul conservator, dar şi bucureştean, Gavrilă Vasilescu are o singură declaraţie în plenul Senatului, de când a fost ales, cea din 6 februarie 2006. Nici senatorul liberal Mihai Ţâbulean n-are declaraţii în plen, de când s-a întors din vacanţă. Ultima sa declaraţie datează din 19 iunie a.c. Celălalt bucureştean, academicianul Emil Răzvan Theodorescu (foto 2), de când a devenit senator de Botoşani are o singură intervenţie în plenul Senatului în 14 noiembrie 2005. Aşadar, parlamentarii botoşăneni se împart în două grupe: cei dezmorţiţi şi activi şi cei somnolenţi şi indiferenţi la problemele botoşănenilor. Să sperăm că răcoarea toamnei îi va trezi pe toţi la realitate. (Ioan Rotundu)