Laudatio pentru consilierii locali ai comunei Dângeni

Sâmbătă, de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României şi totodată marea sărbătoare a Centenarului Unirii, Consiliul Local al comunei Dângeni a hotărât acordarea titlului de „Cetăţean de onoare al comunei Dângeni” preotului cărturar Ioan Canciuc – ctitorul unei impresionante biserici în satul Strahotin dar şi autorul unor excepţionale monografii despre bisericile ortodoxe din judeţul Botoşani; profesorului istoric Constantin Andrei – fost director de şcoală, cel care a transmis multor generaţii de elevi cunoştinţele despre istoria poporului român; meşterului popular Marcel Apalaghiei – cel care a făcut cunoscută comun a Dângeni peste tot în România, a acolo unde a participat la târguri meşteşugăreşti, actual vicepreşedinte al Asociaţiei meşterilor populari din Moldova, ultimul, cu voia dumneavoastră, fiind subsemnatul.
M-am bucurat că aleşii comunităţii comunei în care m-am născut şi am învăţat până la nivelul clasei a VIII-a nu m-au uitat şi-mi apreciază munca de jurnalist publicist. Nu am avut niciodată ezitarea, indiferent de împrejurări, de a nu rosti cu voce tare că m-am născut în localitatea Dângeni, în comuna care l-a dat literaturii române pe poetul şi prozatorul Demostene Botez.
De altfel, în memoria acestei mari personalităţi a literaturii române am înfiinţat în anul 2000 asociaţia care-i poartă numele, cu scopul declarat de a-i promova opera. Tot din dorinţa de se cunoaşte originea mea natală,. La numele de naştere am adăugat pseudonimul „Dângeanu”, cărţile pe care le-am scris şi publicat fiind semnate cu „Ioan Rotundu – Dângeanu”.
Marea surpriză a mea avea să vină din partea profesorului istoric dr. Daniel Botezatu, cel care a prezentat un laudatio despre întreaga mea activitate jurnalistică şi operă publicistică. Dar şi mai mare a fost surpriza când l-am văzut urcând pe scenă pe prof. de fizică dr. Cornel Furtună, completând într-un mod inedit laudatio profesorului Botezatu. Ambii au venit de la Botoşani special pentru acest eveniment şi le mulţumesc în modul cel mai sincer şi frăţesc posibil
Deşi în profesia mea de jurnalist şi realizator de emisiuni tv nu am voie să mă las influenţat de stări emoţionale pentru a nu deveni subiectiv, părtinitor, în ceea ce fac, mi-a fost greu să rezist emoţiilor atunci când mi-a venit rândul să aduc mulţumiri consilierilor locali pentru decizia luată în privinţa persoanei mele, mai ales că nu mai urcasem pe scena căminului cultural din anul 1967, de la serbarea de sfârşit de an a clasei a VIII-a. Am realizat atunci că în sală nu mai sunt sătenii copilăriei mele, că mă aflu în faţa unei generaţii care mă priveşte altfel, că majoritatea colegilor mei de clasă îşi dorm somnul de veci în cimitirul satelor. Astfel de gânduri îmi năvăleau în minte dar alte vorbe trebuia să rostesc pentru a fi în ton cu evenimentul.
Regret lipsa de la festivitate a consilierilor PSD şi foşti UNPR Excluzând persoana mea, cred că părintele Canciuc merita să fie respectat pentru ceea ce a făcut în satul Strahotin, pentru truda sa ca preot cărturar. Cred că profesorul pensionar Constantin Andrei merita să fie omagiat pentru întreaga sa carieră de truditor la catedră, unii consilieri PSD fiindu-i foşti elevi. Cred că meşterul popular Marcel Apalaghiei, pentru arta sa cu care contribuie din plin la promovarea numelui comunei merita şi aprecierea lor, ca semn de respect pentru strădania sa.
Este păcat că şi în lumea satului, acolo unde, potrivit filozofului Lucian Blaga, „s-a născut veşnicia” şi se află leagănul înţelepciunii populare, patimile politice dezbină comunitatea. Tot Blaga spunea c㠄aici se vindecă setea de mântuire”, adică de răscumpărare a păcatelor. Fiind sărbătoarea Centenarului Unirii, o sărbătoare cu care toţi cei de cum n-o să ne mai întâlnim vreodată, nu suntem nemuritori, nu cred că era loc de patimi politice, de manifestări ostile care de fapt sunt dovezi ale lacunelor în educaţia personală, carenţe în modul de a gândi orânduirea lucrurilor în viaţă.
La Bucureşti, Liviu Dragnea, liderul PSD, cerea solidaritate naţională, unitate în acţiune, La Dângeni, oamenii săi de partid, au arătat comunităţii că de fapt vorbele lui Dragnea sunt simple ipocrizii. Aşa cred şi eu!
Mulţumesc încă odată consilierilor locali, aleşi ai comunităţii, şi le promit că în anii de viaţă pe care-i mai am de trăit n-am să-ni fac comuna de râs. Ei m-au onorat cu un titlu care mă obligă să nu le înşel aşteptările.
Este firesc să mulţumesc şi fiului meu Cătălin Gheorghe Rotundu, primarul comunei, cel care prin activitatea sa se bucură de aprecierea cetăţenilor şi care, au spus-o sătenii, face cinste familiei din care provine.