Botoşani: Din birou, Delibaş vede agricultura în roz, în teren ea este pământie

Săptămâna aceasta am rămas uimit când am citit declaraţia lui Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală prin care acesta susţinea că la nivelul judeţului Botoşani nu sunt culturi agricole afectate de secetă.
Probabil că directorul n-a mai ieşit de mult timp, nu din municipiul Botoşani, ci din biroul său aflat într-o clădire situată în chiar buricul târgului, cum se obişnuieşte a se mai spune zonei centrale a oraşului.
Chir şi privind din birou pe geam, directorul Delinbaş ar fi observat că iarba de pe scuarul Căii Naţionale este uscată de secetă, ceia ce ar fi trebuit să-i dea de gândit cam ce se întâmplă la câmp.
Ploile recente n-au căzut pe întreg judeţul. A plouat mai mult în partea de nord-vest a judeţului. Chiar în comuna de unde provine directorul Delibaş, Coţuşca, culturile s-a dezvoltat diferit. În partea de nord a comunei, spre Prut, unde terenul este nisipos şi a ajuns puţină ploaie, cultura s-a dezvoltat bine. După cum ne-a declarat primarul Dan Vezeteu, porumbul este la brâu iar grâul leagă bine.
În schimb, în partea de sud, de la Puţureni spre Codreni, adică spre Mileanca, zonă în care n-a plouat, cultura de porumb şi grâu este în suferinţă şi dacă nu mai plouă o săptămână va fi compromisă.
Vecine cu Comuna Coţuşca, comunele Adăşeni şi Avrămeni au mari probleme din cauza secetei. Primarul comunei Avrămeni, Ioan Bucătaru, ne-a declarat că a luat şi el act de declaraţia lui Delibaş. „Probabil că din biroul său totul este roz. Îl invit la Avrămeni să vadă cum suferă culturile din cauza secetei pentru că pe la noi n-a plouat.”
Dar cele mai afectate de secetă sunt comunele Suliţa şi Lunca, ambele străbătute de râul Sitna. Marcel Marcu, primarul comunei Lunca: „Este jale mare printre fermieri şi ţărani. Cultura de grâu şi porumb, dacă nu plouă în câteva zile, este compromisă total. A plouat doar pe la Todireni dar nu şi pe la noi.”
În zona comunei Lunca, numită „La odaie”, se află ferma unui italian care a cumpărat în zonă câteva mii de hectare de teren. Italianul îşi are reşedinţa în oraşul Hârlău şi birourile fermei „La odaie”, undeva într-o zonă izolată situată între localitatea Lunca şi Balta Roşie, cartier al oraşului Flămânzi aflat la câţiva kilometri de oraş.
Fermierul italian lucrează miile de hectare cu utilaje performante. Cu toate acestea, din cauza secetei, pe raza comunei Lunca a trebuit să întoarcă 150 ha cultivate cu soia pentru că seceta compromisese cultura.
Seceta a muşcat şi din culturile de pe raza comunelor Unţeni, Gorbăneşti, Blândeşti, Truşeşti. Nici în comunele Mihălăşeni, Dobârceni, Durneşti şi parţial Ştefăneşti culturile nu sunt dezvoltate la nivelul la care ar trebui să fie de când au răsărit. Porumbul este cel mai puţin dezvoltat iar grâul este în perioada când leagă şi are nevoie de umiditatea care-i lipseşte.
Comuna Ungureni este cea mai alungită comună din judeţ, de la est la vest având o lungime de peste 20 km. De plouat a plouat doar pe anumite zone. „Cultura de soia este compromisă 70%. La grâu este de asemenea lipsă de apă. Lucerna a fost şi ea compromisă iar imaşul este uscat şi doar oile mai pot paşte puţin. Este bună cultura la porumb şi floarea-soarelui” ne-a spus şi primarul de Ungureni, Ilie Ivanache.
Absolut toţi cei cu care am stat de vorbă, primari sau fermieri, spun că o întârziere a ploii cu o săptămână va fi un dezastru pentru culturile de porumb, grâu şi floarea-soarelui.
Cândva, prin anii 1989, judeţul Botoşani avea mari suprafeţe de teren irigate. De atunci, an de an sistemele de irigaţii au fost furate bucată cu bucată iar acum acele suprafeţe de teren irigate cândva suferă din cauza secetei. Distrugerea sistemului de irigaţii din judeţ a continuat şi sub privirile pasive ale directorului Cristian Delibaş, care acum face declaraţii optimiste din birou, în timp ce realităţile din teren îl contrazic categoric.
Ioan Rotundu