Loredan Geanin Buraga, primarul de Mihălăşeni, este un tânăr inginer agronom care vrea să facă multe pentru comunitatea sa. Numai că Mihălăşenii sunt o comună cu oameni săraci, iar bruma de bani adunată la bugetul local din impozite şi taxe se duce repede pe salariile funcţionarilor, pe rezolvarea problemelor de administraţie curentă etc.
Buraga a câştigat încrederea localnicilor şi a fost ales primar pentru că a dovedit de ce este în stare. Cine circulă pe drumul naţional Ripiceni Iaşi, va putea observa între Ripiceni şi Stânca, pe partea dreaptă, o fermă arătoasă, având în curte utilaje agricole de tot felul. Este ferma întemeiată de inginerul Buraga, care a venit în ajutorul ţăranilor din această zonă.
Primarul priveşte comuna ca o fermă mai mare, şi vrea să aplice cele învăţate la propria fermă în administraţia locală. Deocamdată a dus la bun sfârşit renovarea unui bloc ajuns în paragină, care a devenit noul sediu al primăriei, cel vechi urmând a reintra în proprietatea moştenitorilor boierului armean Goilav., împreună cu vreo şase ha de teren şi vechiul conac. Tocmai această revendicare venită din partea moştenitorului Şerban Goilav, i-a încurcat primarului socotelile.
Încă din mandatul primarului Radu Avădănei, decedat anul trecut, pentru că exista zvonul că sub terenul din curtea primăriei ar exista ape sulfuroase, s-a dispus efectuarea unor foraje. Într-adevăr, la o adâncime de 150 metri s-a dat de apă sulfuroasă, despre care specialiştii spun că are reale calităţi curative. La câţiva kilometri de satul Mihălăşeni, spre Sarata, sub dealurile din preajmă se află nişte ghioluri. Noroiul miroase puternic a sulf. Şi despre acest noroi specialiştii spun că are proprietăţi curative. Nişte italieni au auzit de apa şi noroiul sulfuros de la Mihălăşeni şi au venit în comună, pentru a prospecta potenţialul existent şi condiţiile de punere în valoare.
Moştenitorul Şerban Goilav, căruia i s-a mai restituit 50 ha teren ce i l-a vândut imediat lui Constantin Conţac, mai are de primit 40 ha, perimetru în care sunt incluse şi ghiolurile în cauză. Bătrânelul, aflat la venerabila vârstă de 80 de ani, este dispus să vândă terenul, iar conacul să-l doneze primăriei. Dacă italienii ar cumpăra terenul, iar primăria ar veni cu clădirea conacului şi terenul cu ape sulfuroase, s-ar putea pune bazele unei staţiuni de tratament care ar putea schimba faţa locului.
Numai că întreaga afacere s-a năruit înainte de a fi pusă pe hârtie. Italienii au realizat că localitatea Mihălăşeni este una izolată şi nu sunt căi de acces. Culmea, nici nu sunt perspective imediate de rezolvare a acestei esenţiale probleme. Cât timp preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani a fost Constantin Conţac, acesta a făcut lobby pentru primarul său din Dângeni, Stelică Trufin, şi a asfaltat drumul judeţean de la tabla Urlaţi 7 km, prin Gulioaia, la Dîngeni. Noul preşedinte Mihai Ţâbuleac, n-a considerat să continue cu asfaltul de la Dângeni spre Mihălăşeni. El a decis ca să fie asfaltată porţiunea de drum judeţean Mihălăşeni Ripiceni, pentru că primarul de Mihălăşeni este membru PDL, sancţionându-l astfel pe primarul de Dângeni, care este membru PSD.
Aşa se face că o porţiune de drum judeţean de vreo 7 km, adică distanţa Dângeni Mihălăşeni va rămâne de izbelişte. Şi este porţiunea de drum cea mai dificilă, pentru că toamna şi primăvara este un calvar s-o parcurgi printre şanţurile tăiate în terenul moale de tractoare şi maşinile grele. Dacă această porţiune ar fi asfaltată, de la Botoşani la Mihălăşeni, prin Gulioaia. distanţa este de 36 km. La Dângeni este gară, la 7 km de Mihălăşeni. S-ar deschide căile de acces.
Vorbim de dezvoltarea economică a judeţului, de modernizarea căilor de acces, dar totul se desfăşoară după cum sunt interesele politice ale celor aflaţi la conducerea judeţului şi nimic nu se face dezinteresat şi în interesul real al cetăţenilor. Sub satul Mihălăşeni sunt ape sulfuroase, în preajmă noroi sulfuros, o avere care stă-n mocirlă, ţinută acolo chiar de către cei care ar trebui să-i dea sens, s-o valorifice. (Ioan Rotundu)