„Om al cărţii şi om al cercetării ştiinţifice, Dumitru Lavric ne oferă panorama vie şi universul fermecător în care ţăranul satelor botoşănene dintre Siret şi Prut să se bucure de roadele anului”, arată în prefaţă Răzvan Theodorescu.
După înregistrarea materialului cules din judeţul Botoşani şi cunoaşterea şi a altor volume, autorul a ajuns la concluzia că folclorul trebuie comentat în adâncimea sensurilor pe care le are. „În folclor nimic nu circulă, nimic nu se păstrează dacă nu are o semnificaţie dincolo de aparenţă. Profitând de faptul că după 1990 am avut la dispoziţie o bibliografie foarte vastă din spaţiul european, am extins această meditaţie, trecând la studiul semnificaţiilor
sărbătorilor dintre Crăciun şi Anul Nou”, a declarat autorul volumului. Lucrarea îşi propune să arate că există o semnificaţie a actelor ca atare. Urătura, colinda, dansul şi muzica sunt privite ca daruri pe care colindătorii le aduc gazdelor. Semnificaţii adânci pot fi găsite şi în darurile gazdelor. O semnificaţie adâncă au de asemenea măştile zoomorfe, precum calul, capra, ursul, prin care mitologia de origine tracică se învecinează cu mitologiile lumii.
Sărbătorile marchează perioada în care locuitorii satului tradiţional devin conştienţi de statutul lor. „Din această perspectivă am subintitulat cartea „Simbolistica sărbătorilor de iarnă”, care este o primă încercare de a aduce într-o lucrare de sinteză înţelesurile adânci ale unei mitologii anterioare celor care provin din spaţiul grec şi roman”, a declarat Dumitru Lavric. „Hybernia magica” se referă la iarna magică la români. Unul din criticii acestei lucrări, Dumitru Ţiganiuc apreciază că toate componentele spectacolului folcloric hibernal, cu căiuţi, capre, urşi, urători, teatrul haiducesc, sunt reprivite în ţesutul lor simbolico – mitic cu talent, probitate şi discernământ semiotic, autorul având capacitatea de a stoarce, din variatele ritualuri spuma unor sensuri matriceale. (Bianca ALBU)
(Ioan Rotundu)
