Aşa cum aminteam încă de la sfârşitul anului trecut, proiectul consilierului Ioan Guraliuc, preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local Flămânzi, de modificare a denumirilor stereotipe ale şcolilor şi instituţiilor culturale locale, prin atribuirea, pe lângă vechile denumiri, a unor nume de personalităţi locale, s-a bucurat de înţelegerea şi aprobarea tuturor consilierilor şi cadrelor didactice din oraş, care au aplaudat, deseori cu entuziasm, propunerile făcute.
Reticente au fost doar directoarele de la principala instituţie de învăţământ, Grupul Şcolar "Nicolae Bălcescu", care, sub nici o formă, nu au fost de acord cu modificarea patronimului actual cu cel al distinsului scriitor şi cărturar Dumitru Iov. Pentru lămurirea lucrurilor, Comisia de Cultură a luat parte, la începutul acestui an, la Consiliul Profesoral al liceului, unde iniţiatorul proiectului şi-a exprimat punctul de vedere, motivându-şi intenţia de a conferii instituţiei numele celei mai pregnante personalităţi din Flămânzi.
Consilierul Ioan Guraliuc a fost ajutat în demersul său şi de unul dintre susţinătorii propunerii, profesorul Petru Murariu, consilierul primarului Constantin Pitorac pe proiecte europene. În cuvântul său, profesoara Elena Siminiceanu a lansat un apel la prudenţă, cerând celor preocupaţi de subiectul respectiv „să fie circumspecţi la această perioadă istorică interbelică, care nu a fost cercetată suficient” şi făcând aluzie la faptul că Dumitru Iov ar fi putut fi o personalitate de extremă dreaptă.
Înscris la rândul său la cuvânt, profesorul Costică Mursa a demontat teza antevorbitoarei sale, afirmând că „nu încape nici un dubiu că un asemenea om, condamnat, interzis, ucis în cele din urmă de către comunişti, nu ar fi fost un mare patriot”. După expuneri, directoarea Maria Dariciuc a propus să se treacă la vot, moment în care majoritatea cadrelor didactice din sală au ridicat mâna, validând proiectul consilierului Guraliuc. Minimalizată, directoarea adjunctă „Lala” Ştefănucă a solicitat la rândul ei votul celor care se opun, moment în care, ba de frică, ba din colegialitate, din nou foarte mulţi profesori au ridicat mâna.
Până la urmă, profesorul Ioan Guraliuc a propus votul secret, care s-a terminat la egalitate, 39 la 39 şi o abţinere! Chiar dacă votul cadrelor didactice nu are nici o relevanţă, propunerea, vizată şi aprobată deja de Prefectura Botoşani, urmând să fie discutată din nou în şedinţa Consiliului Local Flămânzi din această lună, votul a urmat dorinţa directoarelor de la instituţia amintită de a se băga în seamă în faţa profesorilor pe care-i coordonează, o reuşită la modul „mult zgomot pentru nimic”.
Ceea ce deranjează cel mai mult în toată această tevatură este faptul că o personalitate culturală de excepţie, cum poate localitatea va mai avea vreodată, personalitate care a condus o parte din Basarabia, dar şi Teatrul Naţional din Iaşi înainte de a fi zdrobită, la propriu, de călăii comunişti pentru opiniile sale patriotice şi pentru naţionalismul afişat, mai este încă o dată condamnată şi îngropată de unele cadre didactice care nici măcar ele nu îşi justifică opinia. (B.P.F.)
Urâtă hartă are ţara mea
Urîtă hartă are ţara mea
Cum au sluţit-o grelele urgii…
Privirea tot de lacrimi plină mi-i
De câte ori mă uit la ea.
Îmi pare o inimă de bun român,
Cu vârful spintecat pe marea largă,
În care a intrat adânc, s-o spargă,
Pumnalul ce pândea-n ascuns, păgân.
Dar mâine vor doini la stâni ciobanii,
Carpaţii când nu vor mai fi hotar,
Căci ziua va sosi s-o facem iar
Cum ne-au lăsat-o Dacii şi Romanii……
(Poezia a fost scrisă în 1941 şi publicate în volumul „Ne cheamă Ardealul” de George Togan (1944).
Au înflorit castanii la Soroca
(fragment)
Au înflorit castanii la Soroca,
Pe strada mea au înflorit castanii
Şi-n liniştea ce plânge din podgorii
Sub umbra lor se plimbă azi duşmanii
(Volumul Covor basarabean – 1940)
N.R. - Marele om de cultură şi patriot a fost omorât în bătaie de comunişti în închisoarea de la Ghera, în mai 1961. Opera sa şi modul monstruos în care a fost omorât nu sunt impresionante pentru directoarea Maria Dariciuc. În fond, cine este această Dariciuc? Este un produs al regimului comunist, asta este!, şi ce se naşte din pisică şoareci mănâncă. Comuniştii l-au ucis fizic, moştenitorii ideologiei lor îl ucid spiritual.
dar de aşteptările la coadă tot nu scapă nimeni
