Surprinzător, deşi ne aflăm în pragul declanşării campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, acţiunea a fost mai puţin politizată decât la ediţiile anterioare, când au fost prezenţi şi cei doi lideri ai USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta.
N-au lipsit nici de această dată politicienii, dar prezenţa lor n-a fost una ostentativă, ci mai degrabă discretă şi cel mai mult au stat printre curioşii veniţi din Botoşani şi din judeţ să vadă expoziţia. Viorel Grigpraş, candidatul PNL pentru Senat, Şerban Mihăilescu candidatul UNPR tot pentru Senat, independentul Constantin Conţac iarăşi candidat la Senat au stat printre oameni, au discutat, au dat mâna cu cei cunoscuţi dar nu s-au lansat în discursuri politice de campanie.
Spuneam că prezenţa crescătorilor de animale a fost una mai bogată. I-am întâlnit pe fermieri din Piatra Neamţ, crescători de tauri de carne, rasă adusă din SUA, oieri din judeţul Vaslui, alături de oierii din Unţeni sau Cişmea
Cişmea Răchiţi. Vasile C. Ursachi din Unţeni (foto 1), crescători de oi din rasa karakul, s-a declarat nemulţumit că pielicelele nu mai au căutarea de altădată, preţul este tot mai mic, brânza la piaţă se vinde mai greu iar lâna n-are nicio căutare.
Şi ceilalţi oieri s-au plâns de aceleaşi necazuri, creşterea oilor devenind o îndeletnicire tot mai dificilă şi tot mai puţin rentabilă. Oierii tânjesc după acei ani când cojoacele din miel şi piei de oaie erau la mare căutare iar căciulile cu bordură mândreţea bărbaţilor cu bani. Deşi în judeţ avem ferme de capre cu efective şi de peste o mie de capete, cazul primarului de Cristineşti, la târg n-am găsit decât un tânăr din Unţeni, posesor a 18 capre, începător în creşterea acestei specie de animale şi necunoscător a binefacerilor laptelui de capră pentru sănătatea umană.
Inginerul Marocico, patron al unei ferme de vaci la Gulioaia, comuna Dângeni cu un efectiv de aproape 200 de capete, îşi valorifică laptele la un procesator din Suceava, pentru că la Botoşani procesatorii de lapte plătesc puţin şi la intervale mari de timp. Iată o problemă pe care organizaţiile crescătorilor de animale ar trebui s-o aibă în vedere şi să caute să localizeze cauzele pentru care procesatorii noştri de lapte n-au eficienţa economică a celor din judeţul Suceava.
Botoşăneanul Radu Chirilă a venit la expoziţie cu rase rare de păsări pentru ouă şi carne. Unele rase de
păsări pentru carne ajung şi la 7 kg. E drept că şi preţul este unul pentru cei cu bani şi nu pentru consumatorii de rând. Alături de păsările de curte avea porumbei de diferite specii, cei de carne ajungând şi ei la peste 1 kg. Exponatele sale au stârnit curiozitatea multor vizitatori care au pus întrebări legate de modul în care se cresc şi alimentează astfel de păsări. O altă zonă a târgului mult vizitată de curioşi a fost cea a tarabelor meşterilor populari amestecaţi printre comercianţii de produse artizanale. Am descoperit printre standurile cu articole expuse la vânzare şi meşteri care practică meserii pe cale de dispariţie. Vasile Zaharia (foto 2) din Botoşani, cu origini din Unţeni, confecţionează harnaşamente din piele pentru cai. Hamuri, guri de ham frumos ornate, flioncuri de pus la căpăstrul calului, chimire din piele frumos ornate cu ţinte, curele din piele pot fi considerate adevărate bijuterii a căror căutare este tot mai rară pe piaţă, caii fiind şi ei pe cale de a fi înlocuiţi în gospodăria omului de către mijloacele mecanice de tracţiune.
Emilia Ciubotăraş (foto 4) din Vorona, meşter popular în cadrul Centrului Judeţean de Conservarea Tradiţiilor Populare Botoşani, este confecţioneră de căciuli. La standul ei am putut vedea modele de căciuli de acum 100 de ani dar şi căciuli de ultimă modă. Îmbrăcată în costum popular, meştera voroneză dădea de zor explicaţii curioşilor care priveau la căciulile
căciulile sale. O mini-expoziţie de icoane sculptate în lemn mi-a atras atenţia, mai ales că meşterul popular lucra de zor la sculptatul unui înger într-o placă groasă de tei. Virgil Moldoveanu este de loc din Mănăstirea Umor şi a lucrat în mina de uraniu. Acum pensionar, pasiunea sa este să sculpteze în lemn. Acolo, în întunericul minei, o lumină divină l-a înzestrat cu talentul de a sculpta în lemn, cu multă dragoste , chipurile unor sfinţi, îngeri şi alte simboluri creştine ortodoxe. Icoanele sale nu prea au căutare la vânzare, dar el continuă să sculpteze pentru că aşa simte nevoia.
Un ultim popas l-am făcut la standul unui bătrân vânător din Gura Humorului. Îmbrăcat mai mult în portul popular bucovinean decât ca vânător, Gheorghe Zofotă (foto 3) mi-a prezentat exponatele sale cu multă pasiune. O cutie de praf de puşcă, veche de peste o sută de ani, confecţionată din coarne de cerb pentru ca pulberea să fie ferită de umezeală, pocale din corn de taur din care bea vinul Ştefan cel Mare, ornamente vânătoreşti de pălărie, o armă de vânătoare de panoplie şi multe alte interesante piese cinegetice. Era o plăcere să-l asculţi cum vorbea despre fiecare exponat şi cu câtă evlavie vânătorească. Dealtfel, toate cele descrise în acest reportaj le-am şi filmat pentru emisiunea Lumea lu Rotundu, reportaj care va fi difuzat sâmbătă, pe TeleM, la ora 19.00, cu reluare luni dimineaţa la ora 10.30.
Ioan Rotundu
Ioan Rotundu
